Pensia care sfidează logica europeană: cât câștigă un magistrat român față de un funcționar UE

Disputa privind pensiile speciale ale magistraților din România continuă să stârnească reacții puternice. Pe de o parte, magistrații invocă volumul uriaș de muncă și riscurile profesiei; pe de altă parte, criticii acuză privilegii nejustificate într-un stat cu resurse limitate. Când comparăm situația lor cu standardele europene, discrepanțele devin evidente, mai ales dacă luăm în calcul și calculul pensiilor funcționarilor Uniunii Europene (UE).

Magistrații români: pensionare timpurie, venituri considerabile

În România, un magistrat se poate pensiona, în anumite condiții, chiar la 47-48 de ani. Pensia medie se ridică la aproximativ 5500 de euro (echivalentul a peste 27.000 lei). Reprezentanții acestora susțin că valoarea pensiei este justificată de necesitatea asigurării independenței actului de justiție, iar președinta CSM, Elena Costache, a catalogat o pensie de 11.300 lei drept „mică”. Această declarație a generat reacții publice vehemente.

Totuși, analiza arată că aceste sume sunt net superioare pensiilor obținute de alte categorii profesionale, inclusiv în statele europene, iar vârsta de pensionare este semnificativ mai scăzută.

Cum se calculează pensia unui funcționar european?

Pentru a înțelege diferențele, trebuie analizat sistemul UE. Pensia unui funcționar european se calculează prin formula:
1,8% × salariul de bază × numărul anilor lucrați pentru UE, fără a se lua în calcul alte sporuri sau indemnizații. Stagiul complet este considerat 30 de ani, iar vârsta de pensionare este 65 de ani, conform lui diplomatului Robert Adam, expert în științe politice.

De exemplu, un funcționar cu gradul AD12 (un nivel superior al carierei administrative) și 25 de ani vechime ar ajunge la o pensie echivalentă cu cea a unui magistrat român abia la împlinirea vârstei de 65 de ani, și asta presupunând un salariu ridicat în ultimul an de activitate.

Discrepanțele față de alte state europene

Analiza comparativă relevă că România este printre foarte puținele state din UE unde magistrații se pot pensiona atât de devreme și cu venituri atât de mari.

• Letonia: pensionare posibilă de la 50 de ani doar pentru judecători, cu pensie raportată la venitul net, nu la brut.

• Polonia: pensionare la 65 de ani pentru bărbați și 60 pentru femei, cu 75% din salariul de bază.

• Spania: pensionare la 65 de ani, obligatorie la 70.

• Germania: vârsta de pensionare între 65 și 67 de ani.

• Suedia: nu există pensii speciale pentru magistrați.

În majoritatea țărilor europene, vârsta de pensionare depășește 60 de ani, iar pensiile sunt predominant contributive, fără privilegii majore.

Argumentul volumului de muncă

Magistrații români invocă volumul ridicat de dosare: între 700 și 1200 pe judecător și până la 5500 pe procuror anual, de câteva ori peste media UE. Această presiune este folosită ca argument pentru păstrarea beneficiilor actuale. Totuși, în multe state europene, deși volumul de muncă nu este neglijabil, nu există un regim de pensionare atât de favorabil.

Un privilegiu în raport cu standardele europene

Datele arată clar că un funcționar european trebuie să muncească până la 65 de ani și să aibă un parcurs profesional de cel puțin 25-30 de ani pentru a ajunge la o pensie comparabilă cu cea a unui magistrat român care se poate retrage la 47-48 de ani.

În timp ce în doar 10 state UE mai există regimuri speciale pentru magistrați, România rămâne o excepție notabilă, atât prin valoarea pensiilor, cât și prin vârsta scăzută de pensionare. Reforma propusă de guvern, care ar crește vârsta de pensionare și ar limita cuantumul pensiei, întâmpină opoziția puternică a corpului magistraților.

Analiza scoate în evidență un contrast puternic: pentru același nivel de pensie, un magistrat român lucrează aproape jumătate din timpul necesar unui funcționar european. Această diferență alimentează dezbaterea despre echitate, sustenabilitate și compatibilitatea regimului românesc cu bunele practici europene.

Calcul comparativ: cât valorează, în cifre, diferența dintre un funcționar UE și un magistrat român?

Pentru a înțelege proporțiile, putem realiza un calcul aproximativ pe baza formulelor existente.

1. Magistrat român

• Vârsta pensionării: 47-48 ani (media 52 ani, conform datelor oficiale)

• Pensia medie: 5500 euro/lună (27.000 lei)

• Durată estimată a încasării pensiei: dacă speranța de viață este 75-78 ani, rezultă 25-30 de ani de pensie.

• Contribuție efectivă: între 20-25 ani de muncă.

Total pensie încasată pe durata vieții:
5500 euro × 12 luni × 25 ani = 1,65 milioane euro.

2. Funcționar european (AD12, 25 ani vechime)

Presupunem un salariu de bază aproximativ de 10.000 euro/lună (valoare orientativă, fără sporuri). Formula UE:
1,8% × salariu de bază × ani lucrați = procentul pensiei.

• 1,8% × 25 ani = 45% din salariul de bază

• Pensie: 4500 euro/lună

• Vârsta pensionării: 65 ani

• Durată estimată a încasării pensiei: 10-12 ani mai puțin decât în cazul magistratului român.

Total pensie încasată pe durata vieții:
4500 euro × 12 luni × 15 ani = 810.000 euro.

Diferența

• Magistratul român încasează în medie dublu față de un funcționar european, atât ca valoare lunară, cât și ca total pe durata vieții.

• Numărul de ani lucrați este aproape la jumătate, iar perioada de încasare a pensiei este cu 10-15 ani mai lungă.