Marcel Ciolacu, atac frontal la Bolojan: „Austeritatea oarbă nu duce nicăieri”

Atacat din toate părțile pentru „moștenirea economică” lăsată în urmă, fostul premier Marcel Ciolacu răspunde cu cifre și acuzații.

Marcel Ciolacu îl contrazice pe Bolojan

Fostul lider PSD iese la rampă cu date oficiale de la Institutul Național de Statistică și susține că România nu a intrat în recesiune, contrazicând direct avertismentele noului Guvern condus de Ilie Bolojan.  Ciolacu îi transmite premierului Ilie Bolojan că soluția sunt investițiile, iar măsurile de ”austeritate oarbă” nu ne vor duce nicăieri.

Fostul premier Marcel Ciolacu susține, într-o postare pe Facebook, că datele oficiale confirmă rezistența economiei României în fața presiunilor externe și interne. Potrivit Institutului Național de Statistică, țara noastră rămâne pe o traiectorie de creștere și nu a intrat în recesiune, în timp ce zece state membre ale Uniunii Europene au înregistrat scăderi economice în ultimii doi ani.

16:29, 29.07.2025 • Finanțe

Veniturile gospodăriilor româneşti cresc, dar sunt aproape complet absorbite de cheltuieli

13:34, 18.07.2025 • Dezvăluiri

Șeful INS, Tudorel Andrei, stă bine, statistic și financiar, de vreo 12 ani, cu două sinecuri de stat

Ciolacu a subliniat că România a înregistrat cea mai rapidă convergență față de media UE de la momentul aderării, atingând în 2024 un nivel de 78% din media europeană în PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare, depășind țări precum Ungaria, Slovacia sau Grecia.

„De la aderarea la Uniunea Europeană, România a avut cea mai ridicată viteză de convergență față de media UE27, ajungând din urmă Polonia, fiind peste Ungaria, Slovacia, Croația, Grecia, Letonia și Bulgaria. În anul 2024, România a ajuns la 78% din media UE, în ceea ce privește convergența reală – PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare”, a transmis Ciolacu.

Ciolacu invocă investiţii de miliarde de euro

Fostul premier a pus aceste rezultate pe seama unui model economic bazat pe investiții publice masive – peste 54 de miliarde de euro –, care au vizat infrastructura rutieră, educațională, sanitară și dezvoltarea locală.

El avertizează că singura cale pentru a evita recesiunea este continuarea investițiilor majore, inclusiv prin programe precum „Anghel Saligny”, și respinge măsurile de „austeritate oarbă”, pe care le consideră contraproductive pentru dezvoltarea României.

Ce spune INS

Economia României a crescut cu 1,2% în trimestrul al doilea din 2025 față de primele trei luni ale anului, arată datele publicate joi de Institutul Național de Statistică. Comparativ cu aceeași perioadă din 2024, avansul este de 2,1% pe date ajustate sezonier, semn că activitatea economică a prins un ritm mai bun în primăvară.

Produsul Intern Brut (PIB) – indicatorul care măsoară valoarea totală a bunurilor și serviciilor produse într-o țară – a avut o evoluție pozitivă în trimestrul al doilea al acestui an, arată estimările semnal ale Institutului Național de Statistică (INS).  Față de primul trimestru din 2025, economia României a crescut cu 1,2%, ceea ce indică un ritm mai bun al activității economice. Comparativ cu aceeași perioadă din 2024, avansul este de 2,1% pe date ajustate sezonier și de 0,3% pe datele brute.

În prima jumătate a anului 2025, PIB-ul României a fost mai mare cu 1,4% față de primele șase luni din 2024 pe seria ajustată sezonier și cu 0,3% pe seria brută. Aceste valori arată că, deși creșterea este încă modestă, economia nu a stagnat și a reușit să își mențină direcția pozitivă.

Odată cu publicarea noilor date pentru trimestrul II, INS a actualizat și cifrele din trimestrele anterioare. De exemplu, creșterea din trimestrul III 2024 a fost revizuită de la 0,2% la 0,3%, iar cea din trimestrul I 2025 a fost ajustată de la 0% la 0,1%. Astfel de modificări sunt normale și se fac periodic, conform practicii europene, pentru a oferi o imagine cât mai exactă a evoluției economiei.

Economiștii urmează să analizeze în detaliu aceste cifre pentru a vedea care sectoare au contribuit cel mai mult la creșterea PIB-ului. De obicei, industria, serviciile și construcțiile au o pondere importantă, dar și consumul intern și exporturile joacă un rol semnificativ.