„Drogul” din telefonul tău: cum îți schimbă TikTok creierul fără să-ți dai seama

Scroll-ul aparent inofensiv de pe TikTok sau Instagram Reels s-ar putea să îți “remodeleze” creierul mai mult decât crezi. Un nou studiu arată că expunerea excesivă la videoclipuri scurte activează aceleași circuite neuronale implicate în dependența de alcool sau jocuri de noroc.

Fiecare swipe tocește lent sistemul de recompensă al creierului

Cercetătorii chinezi au descoperit că fiecare swipe rapid, cu doza sa de noutate și dopamină, tocește lent sistemul de recompensă al creierului, făcând activități obișnuite – ca cititul unei cărți sau conversațiile față în față – să pară plictisitoare și neatractive.

Un studiu publicat în revista NeuroImage de o echipă condusă de profesorul Qiang Wang de la Universitatea Normală din Tianjin arată că vizionarea excesivă a clipurilor scurte de pe platforme precum Instagram Reels și TikTok poate produce modificări cerebrale similare cu cele observate în cazul consumului de alcool sau al jocurilor de noroc, scrie Times of India.

Aceste videoclipuri scurte, concepute pentru a menține utilizatorii captivi, stimulează constant sistemul dopaminergic prin fiecare swipe și autoplay. În timp, această expunere intensă desensibilizează sistemul de recompensă al creierului, făcând activități obișnuite precum cititul sau socializarea să pară mai puțin plăcute.

21:45, 12.08.2025 • TEHNOLOGIE

Instagram în 2025: cum să cucerești algoritmul prin videouri creative

14:14, 10.07.2025 • ACTUALITATE

Nouă înșelătorie pe Instagram: „Votează pentru mine” – un pericol real pentru contul tău

Citeşte şi: Arcanul digital și prostia virală: TikTok sperie diaspora română cu fantome de război

Efecte şi asupra somnului

Neurologii subliniază că mecanismele implicate sunt apropiate de cele întâlnite în dependențele comportamentale. Impactul nu se limitează la plăcere, ci afectează și cortexul prefrontal, zona responsabilă de decizie, memorie și reglarea emoțiilor.

Utilizatorii intensivi pot dezvolta dificultăți de concentrare, scăderea controlului asupra impulsurilor și o nevoie accentuată de noutate și stimulare rapidă. Sarcinile care necesită efort susținut devin astfel mai greu de realizat.

Un alt efect semnificativ identificat este perturbarea somnului. Expunerea la lumina telefonului și la conținutul alert înainte de culcare întârzie secreția de melatonină și dereglează ceasul biologic. Aceasta afectează hipocampul, centrul memoriei, și compromite capacitatea de a stoca și procesa informații. Pe termen lung, lipsa odihnei de calitate poate duce la oboseală cronică și scăderea clarității mentale.