81 de ani de la 23 august 1944, ziua care a schimbat destinul României

La 23 august 1944, regele Mihai I a decis înlăturarea și arestarea mareșalului Ion Antonescu, un moment care a schimbat cursul istoriei României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. La 81 de ani de la acele evenimente, „Lovitura de stat de la 23 august” rămâne un reper de curaj, dar și începutul unei perioade de dominație străină care a marcat profund țara.

23 august – Contextul militar și politic

În primăvara anului 1944, trupele sovietice ajunseseră în nordul Moldovei, iar România se afla într-o situație militară critică. Regele Mihai și forțele de opoziție au convenit că, dacă Antonescu refuză semnarea unui armistițiu cu Națiunile Unite, acesta trebuie înlăturat. Cum mareșalul a respins categoric ideea de capitulare, suveranul a hotărât arestarea sa și schimbarea alianțelor.

„Puțin după ora 16:00, regele l-a primit pe mareșalul Ion Antonescu și, timp de 45 de minute, i-a expus situația critică de pe front. Întrucât Antonescu a refuzat, regele a ordonat arestarea sa”, consemnează documentele vremii, citate de Digi 24.

Întoarcerea armelor și consecințele

După arestarea lui Antonescu, România a încetat ostilitățile împotriva Aliaților și a declarat război Germaniei și Ungariei. Armata Română a luptat pentru eliberarea Transilvaniei de Nord și, ulterior, în Ungaria și Cehoslovacia, ajungând până la Praga în mai 1945.

11:11, 04.08.2025 • ACTUALITATE

Călin Georgescu, acuzat de complicitate la tentativa de lovitură de stat, în România

14:14, 16.07.2025 • ACTUALITATE

În sfârșit încep lucrările la fostul patinoar 23 August

„Actul de 23 august 1944 a fost un gest necesar care a dus la recuperarea Transilvaniei de Nord”, notează istoricii.

Totuși, Basarabia și Bucovina de Nord au rămas sub ocupație sovietică, iar Cadrilaterul a continuat să fie parte a Bulgariei.

Postul de radio Londra a descris evenimentul drept „un act de mare curaj”. Totuși, până la semnarea armistițiului de la Moscova, pe 12 septembrie 1944, România a rămas, formal, un stat inamic. Cu toate acestea, schimbarea de alianță a accelerat ofensiva Aliaților în Europa Centrală, contribuind la prăbușirea regimului nazist.

23 august în perioada comunistă

După 1947, istoria oficială a fost rescrisă. În timpul regimului comunist, ziua de 23 august a devenit sărbătoare națională, redenumită „Revoluția de Eliberare Socială și Națională, Antifascistă și Antiimperialistă”. Parada militară și manifestațiile de masă au transformat data într-un simbol al propagandei regimului Ceaușescu.

După căderea comunismului, istoricii au reanalizat semnificația evenimentului. Regele Mihai însuși a oferit mai multe interviuri prin care a explicat motivele și implicațiile deciziei din 1944. Ziua rămâne un moment de cotitură, prin care România s-a desprins de Axa Roma-Berlin-Tokyo și s-a alăturat Aliaților, deși cu prețul intrării sub influența sovietică.