Guvernul Franței s-a prăbușit. Ce urmează?

Franța se confruntă cu o criză politică majoră după ce guvernul condus de prim-ministrul François Bayrou a fost demis printr-un vot de neîncredere în Adunarea Națională, camera inferioară a Parlamentului. Bayrou, aliat centrist al președintelui Emmanuel Macron, convocase votul pentru a forța aprobarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor menite să combată creșterea datoriei publice, dar inițiativa sa a eșuat.

Această situație îl lasă pe președintele Macron cu mai multe opțiuni, fiecare cu propriile provocări. Deși președinția franceză este una dintre cele mai puternice funcții politice, prim-ministrul și cabinetul său gestionează politica internă și bugetul, fiind responsabili în fața Adunării Naționale, scrie The New York Times.

Formarea unui nou guvern

Cea mai rapidă și preferată soluție de Macron este numirea unui nou prim-ministru și formarea unui cabinet. Biroul său a anunțat că decizia va fi luată „în următoarele zile”. Totuși, întrebarea esențială este dacă un nou guvern va putea funcționa mai bine decât precedentele două, demise de la alegerile anticipate de anul trecut.

Președintele poate alege legal orice candidat, dar politic este esențial ca acesta să obțină sprijinul Adunării Naționale, compusă din 577 de deputați, cel puțin suficient pentru a aproba bugetul pe 2026. Blocajul actual, împărțit între stânga, coaliția centru-dreapta și extrema dreaptă naționalistă, face alegerea dificilă.

Macron a favorizat politicieni de centru-dreapta capabili să gestioneze situația fără a compromite reformele sale, precum majorarea vârstei de pensionare. Printre candidați se numără ministrul Apărării, Sébastien Lecornu, dar există și posibilitatea numirii unui reprezentant de stânga, cum ar fi ministrul Economiei Éric Lombard, cunoscut pentru relațiile bune cu socialiștii și deschiderea spre compromisuri bugetare.

13:48, 26.07.2025 • Internațional

The Economist: De ce recunoaște Franța Statul Palestina chiar acum

13:46, 09.07.2025 • ACTUALITATE

Politico: Nicușor Dan se află într-un triunghi amoros cu Mertz și Macron

Alegeri anticipate

Unele partide consideră că înlocuirea lui Bayrou nu este suficientă și cer organizarea de alegeri parlamentare anticipate, sperând să obțină o majoritate funcțională. Președintele a respins deocamdată această opțiune, coaliția sa centristă fiind probabil să piardă mandate într-un scrutin anticipat. Totuși, partidele de extremă dreapta și stânga radicală ar susține un astfel de scenariu.

Un sondaj IFOP arată că într-un prim tur de alegeri anticipate partidul Adunarea Națională și aliații săi ar obține 32-33% din voturi, stânga 25-26%, coaliția centristă 15%, iar partidul conservator clasic 13%. Totuși, previziunile privind distribuția mandatelor rămân dificile, iar blocajul politic ar putea continua.

Demisia președintelui: o opțiune radicală

O variantă mai extremă ar fi demisia lui Macron, declanșând alegeri prezidențiale anticipate, o situație rară în Franța modernă. Partidul France Insoumise și unii politicieni moderați susțin această opțiune, considerând că un nou președinte cu mandat clar ar putea debloca situația. În prezent, doar 15% dintre francezi au încredere în Macron, conform unui sondaj Le Figaro/Verian Group. Totuși, președintele a declarat că își va duce mandatul până în 2027.

Provocările imediate

Constituția franceză nu impune un termen pentru numirea prim-ministrului. Până la decizie, Bayrou și cabinetul său pot rămâne în regim provizoriu. În același timp, mișcări de protest precum „Bloquons Tout” („Să blocăm totul”) amenință să paralizeze țara, iar sindicatele au programat greve și manifestații pentru 18 septembrie, exprimând opoziția față de orice buget de austeritate care ar afecta clasele mijlocii și muncitoare.