Nicușor Dan: „Procentul AUR arată exasperarea românilor, nu o iubire pentru extremism”

Președintele României, Nicușor Dan, a discutat joi, la B1 TV, despre ascensiunea partidului AUR și despre sprijinul pe care Bucureștiul îl oferă Republicii Moldova. Șeful statului a subliniat că procentul de 40% obținut de formațiunea condusă de George Simion reflectă mai degrabă nemulțumirea și frustrarea unei părți importante a populației, decât o adeziune reală la ideologia promovată de acest partid.

„O tensiune care nu bucură Rusia”

Nicușor Dan a explicat că tensiunile politice și sociale din Republica Moldova se reflectă și în România, într-un context în care Moscova urmărește să adâncească faliile dintre est și vest.

„În Moldova, comuniștii și-au lansat campania la mănăstire, acuzându-i pe ceilalți că sunt împotriva tradițiilor. Este o linie de demarcație pe care Rusia o vrea și în România. Cred că bariera trebuie pusă între pro-Occident și pro-Rusia”, a declarat președintele.

Acesta a mai arătat că scorul AUR nu reprezintă un vot de încredere, ci o formă de protest.

19:35 • POLITICĂ

Nicuşor Dan anunță redresarea economică: „Creșterea va începe cel târziu la începutul anului 2027”

06:21 • Apărare

Nicuşor Dan: România este pregătită să aplice procedurile NATO, nu există motive de îngrijorare

„Procentul AUR arată că acei 40% dintre români sunt exasperați, nu o mare iubire pentru acei politicieni. Este sarcina mea și a celolalte partide să arătăm că lucrăm pentru români. Cred că această coaliție este formula cea mai potrivită”, a spus Nicușor Dan.

Mesaj pentru contestatarii ajutorului oferit Moldovei

Șeful statului a răspuns criticilor legate de vizitele sale frecvente la Chișinău și de sprijinul acordat guvernului condus de Maia Sandu.

„Eu i-aș întreba pe oamenii aceștia, care critică ajutorul pentru Moldova și faptulș că eu merg des acolo, dacă ar fi bine ca România să fie vecină cu Belarus. O conducere pro-rusă la Chișinău ar însemna că am fi vecini cu un Belarus.”, a punctat președintele.

Nicușor Dan a subliniat că România trebuie să privească Republica Moldova ca pe un partener strategic, al cărui parcurs european este vital pentru stabilitatea regiunii.

„Ar fi bine ca Republica Moldova să intre în UE. Este o discuție în interiorul UE despre aderarea la pachet a Ucrainei și Republica Moldova”, a insistat acesta.

Bruxellesul deschide calea negocierilor de aderare

Declarațiile președintelui vin în contextul în care Comisia Europeană a transmis oficial statelor membre că Republica Moldova și Ucraina au îndeplinit condițiile necesare pentru începerea negocierilor de aderare. Potrivit RFE/RL, executivul european încearcă să transmită un semnal de încurajare celor două țări într-un moment sensibil, înaintea schimbărilor instituționale majore din interiorul UE.

Deși Ungaria, condusă de Viktor Orban, rămâne un obstacol pentru parcursul european al Ucrainei, Budapesta nu s-a opus până acum pașilor făcuți de Republica Moldova. Totuși, oficialii europeni anticipează că procesul va fi gestionat „în tandem”, ambele țări avansând în același ritm.

Drumul spre UE: reforme și termene incerte

Atât Ucraina, cât și Republica Moldova și-au depus candidatura la scurt timp după invazia rusă din februarie 2022. În decembrie 2024, ambele au primit avizul pentru deschiderea negocierilor. Spre deosebire de alte state candidate, procesul lor a fost accelerat de contextul geopolitic tensionat.

Cu toate acestea, provocările rămân considerabile. Bruxellesul le cere celor două țări să accelereze reformele în justiție, să combată corupția și să consolideze instituțiile statului de drept. Oficial, nu există un termen limită pentru aderare, dar liderii de la Chișinău și Kiev au indicat anul 2030 ca posibilă țintă. Mulți politicieni europeni susțin acest calendar, însă el nu apare în niciun document oficial.

Referendumul din toamnă, un test pentru Chișinău

În Republica Moldova, guvernarea PAS a inițiat un referendum care va avea loc la toamnă, prin care cetățenii vor fi chemați să decidă asupra aderării la Uniunea Europeană. În Ucraina, unde războiul face imposibilă organizarea unor consultări publice, sondajele arată totuși un sprijin masiv pentru integrarea în blocul comunitar.