Aurul doboară record după record. Ce rol joacă China

Aurul a atins la începutul lunii septembrie un nou maxim istoric, depășind pragul de 3.650 de dolari pe uncie. Evoluția spectaculoasă vine pe fondul presiunilor inflaționiste globale, al incertitudinilor economice și geopolitice, dar și al achizițiilor consistente realizate de băncile centrale, care și-au sporit rezervele de metal prețios.

De la începutul anului 2025, aurul s-a apreciat cu peste o treime, confirmându-și rolul tradițional de „activ-refugiu” în vremuri de criză. Doar în ultimele trei săptămâni, prețul metalului galben a avansat cu 11%, urcând de la 3.300 la 3.650 dolari/uncie. Pentru mulți investitori, această tendință consolidează convingerea că aurul rămâne un pilon de stabilitate.

Cererea globală, susținută de China și băncile centrale

Cererea anuală pentru aur depășește pragul de 5.000 de tone, fiind susținută în special de economiile emergente. China, alături de India, continuă să joace un rol central, atât prin achizițiile populației, cât și prin importurile masive realizate la nivel guvernamental. În paralel, numeroase bănci centrale, inclusiv cele din Asia și Orientul Mijlociu, își diversifică rezervele prin creșterea ponderii aurului, diminuând astfel dependența de dolarul american.

O altă variabilă importantă o constituie politica monetară a Statelor Unite. Așteptările privind o scădere a dobânzilor de către Rezerva Federală stimulează plasamentele în active de protecție. Aurul este în topul preferințelor investitorilor privați și instituționali.

11:22 • ACTUALITATE

Femeie cu șase cuțite, oprită la intrarea în Parlament. AUR: „Nu este membru al partidului”

12:16 • POLITICĂ

AUR se consolidează la 40%: Barometrul INSCOP arată polarizare maximă între putere și opoziție

Aurul, mereu câștigător în perioade de criză

Istoric, aurul s-a dovedit un activ de încredere în perioade de turbulențe economice. În timpul crizei dot-com din 2001, prețul său a urcat cu 16%. În criza financiară globală din 2007–2009 cu 25%. În timpul pandemiei din 2020 a înregistrat o creștere similară de 25%. Această capacitate de a rezista și chiar de a performa în condiții dificile face ca analiștii să fie din ce în ce mai optimiști.

Marile case de investiții de pe Wall Street, inclusiv Goldman Sachs, estimează că până la sfârșitul anului aurul ar putea depăși pragul de 4.000 de dolari. Scenariile mai optimiste plasează cotația chiar la 5.000 dolari/uncie, în eventualitatea în care investitorii ar transfera doar 1% din plasamentele din titlurile de stat americane către metalul prețios.

Lecțiile românilor: aurul ca scut împotriva inflației

Pentru România, experiențele din ultimele trei decenii au confirmat rolul aurului ca instrument de protecție a valorii. În anii ’90, hiperinflația a erodat economiile populației. În criza din 2008, încrederea în piața imobiliară a fost puternic zdruncinată. În ambele momente, aurul s-a dovedit un reper de stabilitate, chiar și pentru investitorii mici.

Specialiștii atrag însă atenția asupra diferenței dintre aurul investițional și cel sub formă de bijuterii. Dacă pentru bijuterii există costuri suplimentare și TVA, aurul investițional – fie că vorbim de lingouri, monede sau fonduri tranzacționate la bursă – este scutit de TVA în Uniunea Europeană și garantat de monetării sau rafinării acreditate.

Pe termen mediu, proiecțiile economice indică o temperare a inflației față de nivelul actual de 7,8%. Totuși, presiunile asupra puterii de cumpărare nu vor dispărea. Analiștii estimează o depreciere a leului și o creștere a masei monetare de aproximativ 15%. Asta va menține un climat inflaționist. În acest context, diversificarea portofoliilor devine esențială pentru protejarea economiilor.

Aurul, cu statutul său de activ-refugiu universal, rămâne una dintre cele mai sigure opțiuni pentru investitori, fie ei mari sau mici. În timp ce piețele financiare sunt supuse unor schimbări rapide și adesea imprevizibile, metalul galben continuă să ofere stabilitate, consolidându-și reputația de „monedă de criză” a lumii moderne.