Cum se va sfârși era Putin: lovitură de palat, succesor ales sau putere pe viață?

Peste zece ani, pe 7 mai 2036, Rusia ar trebui să intre într-o nouă etapă politică. Conform Constituției, atunci expiră actualul mandat al lui Vladimir Putin, iar la Kremlin ar urma să fie învestit un nou președinte. Dacă acest scenariu se va confirma, ar fi doar a doua dată în ultimii peste 35 de ani când ceremonia de inaugurare prezidențială nu îl are în centru pe liderul rus, scrie The Times.

Totuși, puțini analiști cred că tranziția va fi simplă sau previzibilă. Putin va avea 83 de ani în 2036 și există tot mai multe întrebări despre modul în care se va încheia cea mai lungă conducere din Rusia post-sovietică. Va accepta să predea puterea unui succesor ales de el? Va încerca să rămână la conducere până la finalul vieții, asemenea liderilor sovietici și țarilor ruși? Sau presiunile interne și efectele războiului din Ucraina îi vor slăbi controlul asupra sistemului înainte de acel moment?

Războiul care trebuia să îi consolideze imaginea

Atunci când a lansat invazia din Ucraina, în februarie 2022, Vladimir Putin era convins că operațiunea militară îi va întări statutul istoric și va confirma imaginea unui lider capabil să refacă influența Rusiei. Kremlinul se aștepta la o victorie rapidă și la instalarea unui regim favorabil Moscovei la Kiev.

Planurile inițiale au eșuat însă rapid. Rezistența armatei ucrainene, sprijinul militar occidental și sancțiunile economice au transformat conflictul într-un război de uzură cu efecte majore asupra economiei și societății ruse.

06:55, 05.05.2026 • Internațional

Rusia își cosmetizează succesele în Ucraina. Cum sunt transformate infiltrările în „cuceriri”

11:28, 25.04.2026 • ACTUALITATE

Evacuări în Galați, după ce o dronă lansată de Rusia s-a prăbușit. Alimentarea cu gaze, oprită

În locul paradei triumfale pe care o anticipa, Putin s-a trezit într-o situație mult mai complicată. Economia Rusiei este afectată de inflație și de restricțiile internaționale, iar costurile războiului cresc constant. În paralel, nemulțumirile încep să se simtă inclusiv în interiorul elitei politice și economice.

Mai multe surse occidentale susțin că liderul rus se teme tot mai mult de posibilitatea unui complot intern sau chiar a unei tentative de asasinat.

Kremlinul și obsesia pentru securitate

Un raport atribuit unei agenții europene de informații arată că măsurile de securitate din jurul lui Vladimir Putin au devenit mult mai stricte în ultimii ani. Oficialii care lucrează în apropierea sa ar avea interdicție de a folosi telefoane conectate la internet, iar președintele rus ar petrece perioade lungi în buncăre speciale.

Documentul susține că Putin și familia sa evită deplasările la unele dintre reședințele luxoase asociate liderului rus, inclusiv palatul de la Gelendjik, de la Marea Neagră.

Temerile Kremlinului s-au accentuat după eliminarea liderului suprem iranian Ali Khamenei într-un atac americano-israelian. Potrivit unor surse din opoziția rusă, autoritățile de la Moscova au început să se teamă că tehnologia modernă de supraveghere ar putea fi folosită pentru monitorizarea mișcărilor lui Putin.

După acel episod, Rusia a restricționat accesul la internet mobil în anumite zone din Moscova. Oficial, măsura a fost justificată prin necesitatea prevenirii atacurilor ucrainene cu drone. În realitate, numeroși comentatori au interpretat decizia drept o reacție la riscul unor operațiuni de localizare și supraveghere digitală.

Moscova are aproximativ 250.000 de camere de supraveghere, iar unele publicații apropiate opoziției susțin că Kremlinul se teme că aceste sisteme ar putea fi compromise de servicii străine.

Nemulțumirile cresc inclusiv printre apropiații Kremlinului

Deși Vladimir Putin continuă să controleze instituțiile-cheie ale statului rus, apar tot mai multe semne de nemulțumire în rândul populației și al unor persoane considerate anterior loiale regimului.

Sondajele publicate de institutul VTsIOM, apropiat statului rus, arată o scădere a popularității liderului de la Kremlin. În doar câteva luni, rata de aprobare a coborât de la 77% la 65%, cel mai redus nivel după începutul invaziei din Ucraina.

Mai mulți foști susținători ai puterii au început să formuleze critici publice. Printre aceștia se află vedeta TV Viktoria Bonya, care a acuzat Kremlinul că ignoră problemele reale ale societății ruse.

Un alt caz care a atras atenția este cel al avocatului Ilya Remeslo, cunoscut în trecut pentru atacurile sale împotriva opoziției. După ce a criticat regimul, acesta a fost internat forțat într-un spital psihiatric din Sankt Petersburg. Ulterior, Remeslo a declarat că numeroși membri ai administrației și ai aparatului de stat îl detestă în secret pe Putin și consideră că sistemul actual se apropie de final.

Afirmațiile sale au alimentat speculațiile despre existența unor tensiuni puternice în interiorul elitei ruse.

Există riscul unei lovituri de palat?

Mai multe rapoarte occidentale sugerează că Kremlinul analizează inclusiv scenariul unei tentative de înlăturare a lui Putin. Un nume menționat frecvent este Serghei Șoigu, fost ministru al Apărării și actual secretar al Consiliului de Securitate.

Șoigu a fost ani la rând unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Putin și a fost considerat la un moment dat posibil succesor. Totuși, influența sa pare să fi scăzut după problemele armatei ruse din Ucraina.

Arestarea unor apropiați ai lui Șoigu pentru corupție a fost interpretată de analiști drept un posibil semnal transmis de Kremlin. Cu toate acestea, mulți opozanți ai regimului cred că fostul ministru nu are nici sprijinul, nici autoritatea necesare pentru a organiza o revoltă internă.

În același timp, tentativa de rebeliune condusă de Evgheni Prigojin, liderul grupării Wagner, a demonstrat că sistemul construit de Putin poate fi vulnerabil. Marșul Wagner spre Moscova, în 2023, a reprezentat cea mai serioasă provocare la adresa Kremlinului din ultimele decenii.

Moartea lui Prigojin, produsă două luni mai târziu într-un accident aviatic suspect, a fost interpretată de mulți drept un mesaj clar transmis tuturor rivalilor politici: orice provocare directă la adresa lui Putin va fi eliminată.

Cine ar putea conduce Rusia după Putin

În trecut, Vladimir Putin a găsit mai multe metode pentru a evita limitele constituționale. În 2008 a făcut schimb de funcții cu Dmitri Medvedev și a revenit ulterior la Kremlin. În 2020, modificarea Constituției i-a permis să își „reseteze” mandatele și să rămână oficial la putere până în 2036.

Cu toate acestea, analiștii cred că liderul rus începe să ia în calcul și problema succesiunii. Putin a declarat chiar că se gândește constant la cine ar putea conduce Rusia în viitor, fără să ofere însă un nume concret.

Printre persoanele considerate posibili succesori se numără Alexei Diiumin, fost bodyguard și apropiat al lui Putin, Serghei Sobianin, primarul Moscovei, și Dmitri Patrușev, vicepremier și fiul influentului Nikolai Patrușev, unul dintre cei mai duri oameni din cercul puterii de la Kremlin.

Analiștii susțin că Putin preferă să mențină competiția deschisă și să nu ofere semnale clare despre favoritul său. În sistemul politic rus, simpla asociere cu ideea de succesiune poate deveni periculoasă.

De ce îi este greu lui Putin să renunțe la putere

Pentru Vladimir Putin, retragerea din funcție ar putea reprezenta un risc major. Odată ieșit din sistemul de protecție al Kremlinului, el ar putea deveni vulnerabil în fața unor anchete, rivalități interne sau chiar răzbunări politice.

Mulți opozanți susțin că liderul rus a construit un regim personalizat, dependent aproape complet de autoritatea sa. Din acest motiv, o tranziție pașnică devine extrem de dificilă.

O parte a elitei se teme inclusiv de apariția unui lider și mai radical după Putin. Potrivit unor analiști ruși aflați în exil, numeroși oficiali consideră că o eventuală venire la putere a „șoimilor” naționaliști ar putea transforma Rusia într-un stat și mai represiv.

Putin și ideea puterii pe viață

La 73 de ani, Vladimir Putin pare să se bucure de o stare bună de sănătate. Deși în ultimii ani au circulat frecvent zvonuri despre boli grave, nu există dovezi clare care să confirme aceste informații.

Fostul director CIA William Burns declara în 2022 că serviciile americane îl consideră pe liderul rus „prea sănătos”.

Putin vorbește tot mai des despre progresul tehnologic și despre posibilitatea prelungirii vieții. Într-o discuție recentă cu președintele chinez Xi Jinping, liderul rus a făcut referire la dezvoltarea biotehnologiei și chiar la ideea de „nemurire”.

Pentru mulți observatori occidentali, scenariul în care Putin conduce Rusia până la moarte nu mai pare deloc imposibil. Tradiția politică rusă arată că liderii autoritari au rămas la putere până în ultimele zile ale vieții, iar actualul sistem politic este construit aproape exclusiv în jurul lui Vladimir Putin.

Totuși, războiul din Ucraina, presiunile economice și tensiunile din interiorul elitei pot accelera schimbări pe care Kremlinul încearcă acum să le țină sub control.