De ce criza politică din Franța nu s-a transformat încă într-o criză economică

Instabilitatea politică din Franța afectează deja investițiile și perspectivele de creștere economică ale țării, însă analiștii subliniază că, în ciuda datoriilor ridicate și a tensiunilor din Adunarea Națională, situația nu poate fi calificată drept o criză financiară iminentă. Specialiștii avertizează, de asemenea, că o eventuală criză în a doua economie a UE ar pune la încercare limitele instituțiilor europene. (Adaptare după un articol publicat de Euractiv.fr)

Potrivit celor mai recente prognoze ale Comisiei Europene, Franța ar urma să înregistreze un deficit bugetar de 5,6 % din PIB anul acesta, aproape dublu față de limita oficială de 3 % stabilită de Uniunea Europeană. Raportul datorie/PIB al Franței, de 114,1 %, este, de asemenea, aproape dublu față de pragul de 60 % fixat de UE.

Dobânzile la obligațiunile franceze au ajuns mai mari decât cele ale Greciei, stârnind temeri de un colaps asemănător celui din 2009.

Alarmă privind datoria și avertismente politice

Înainte de a pierde încrederea Parlamentului, François Bayrou avertiza că supraîndatorarea reprezintă un „pericol imediat” pentru prosperitatea țării. În același timp, ministrul de Finanțe, Eric Lombard, a sugerat chiar posibilitatea ca Franța să fie nevoită să apeleze la Fondul Monetar Internațional (FMI).

14:43, 10.09.2025 • Internațional

Franța în flăcări: proteste masive paralizează orașele! E ziua ”Blocăm Totul”

20:25, 08.09.2025 • POLITICĂ

Franța, în criză! Guvernul lui François Bayrou cade prin moțiune de cenzură

Situația a fost amplificată de faptul că dobânzile la obligațiunile franceze au ajuns mai mari decât cele ale Greciei, stârnind temeri de un colaps asemănător celui din 2009.

Analiștii: criză politică, nu financiară

Experții consideră că aceste îngrijorări sunt exagerate. Nicolas Véron, cercetător la Bruegel și la Institutul Peterson, a explicat că diferența de randamente între Franța și Grecia se datorează îmbunătățirii situației Atenei, nu unei prăbușiri a încrederii în Paris.

El a respins și ipoteza unui ajutor FMI: „Dacă ar exista o intervenție, aceasta ar veni prin Mecanismul European de Stabilitate (MES), nu prin FMI.”

Creștere economică fragilă

Conform FMI, economia franceză va crește cu doar 0,6 % în acest an, mult sub media economiilor avansate. Perspectivele rămân slabe până în 2027, din cauza tensiunilor comerciale și geopolitice.

Instabilitatea politică riscă să accentueze problemele: deficitul Franței ar putea ajunge la 5,6 % din PIB, aproape dublu față de limita europeană. În plus, datoria publică a atins 114 % din PIB, departe de pragul de 60 % impus de regulile UE.

Blocaj politic la Paris

Adunarea Națională este fragmentată în trei blocuri — stânga, centru și extrema dreaptă — fără șanse reale de a coopera. Fie că Emmanuel Macron va numi un nou premier, fie că va convoca alegeri legislative anticipate, incertitudinea politică se va adânci.

„Oricare dintre aceste variante va adăuga un strat de instabilitate într-un context deja fragil”, avertizează economista Charlotte de Montpellier.

Nou premier, Sébastien Lecornu, trebuie să decidă dacă menține planul predecesorului François Bayrou privind reduceri de cheltuieli și creșteri de taxe de 44 de miliarde de euro, care includeau măsuri impopulare precum eliminarea a două zile libere legale, înghețarea pensiilor și a beneficiilor sociale sau tăierea finanțării pentru autoritățile locale.

Unii analiști cred că Franța ar putea pierde ratingul ”AA”, ceea ce ar afecta cererea din partea marilor investitori instituționali, în special din Asia, unde criteriile sunt stricte.

Alții estimează că scenariul cel mai grav – o spirală de tip ”doom loop” cu randamente mai mari și deficite tot mai adânci – rămâne puțin probabil, deși nu poate fi exclus complet, mai ales în cazul unor alegeri anticipate câștigate de formațiuni radicale.

Randamentele obligațiunilor franceze rămân sub maximele istorice, semn că piețele au anticipat parțial riscurile. Totuși, presiunea pentru ajustări fiscale dureroase rămâne, iar analiștii avertizează că Franța va fi forțată mai devreme sau mai târziu să adopte măsuri de austeritate pentru a recâștiga încrederea investitorilor.

Posibile efecte pozitive

Unii analiști văd totuși și o parte bună: tema disciplinei fiscale a revenit în prim-planul dezbaterii politice.

„De peste 20 de ani, Franța a evitat o corecție bugetară reală. Este pozitiv că această discuție se poartă acum la nivel național”, afirmă economistul Nicolas Véron.

Totuși, specialiștii avertizează că o eventuală criză în a doua economie a UE ar pune la încercare limitele instituțiilor europene, întrucât economia Franței este de 12 ori mai mare decât cea a Greciei.