Cronica săptămânii internaționale: Franța numește un nou prim-ministru, Polonia atacată cu drone, iar influencerul american Charlie Kirk, ucis

Publicat: 13 sept. 2025, 08:00, de Rona David, în Internațional , ? cititori
Cronica săptămânii internaționale: Franța numește un nou prim-ministru, Polonia atacată cu drone, iar influencerul american Charlie Kirk, ucis

Cronica săptămânii internaționale: Scena globală a fost marcată de evenimente cu impact asupra politicii, economiei și securității. Parlamentul European s-a reunit în sesiune plenară la Strasbourg, abordând teme precum drepturile omului, securitatea europeană și relațiile internaționale. Charlie Kirk, influencer conservator american, a fost ucis în timpul unui eveniment la Universitatea Utah Valley, iar Polonia acuză Rusia de incursiune deliberată cu drone.

Ziarul Puterea a făcut o selecție a celor mai importante 10 știri internaționale din această perioadă.

  • Parlamentul European adoptă rezoluție privind Gaza
  • Polonia acuză Rusia de incursiune deliberată cu drone
  • Brazilia: Bolsonaro condamnat la 27 de ani pentru complot de lovitură de stat
  • Mii de sud-coreeni deportați din SUA după o razie de imigrație
  • Parlamentul European adoptă măsuri pentru simplificarea mecanismului CBAM
  • Franța numește un nou prim-ministru în contextul crizei politice
  • Charlie Kirk, influencer conservator american, ucis în timpul unui eveniment la Universitatea Utah Valley
  • Proteste de amploare în Nepal duc la demisia prim-ministrului
  • Fed-ul american pregătește o nouă reducere a dobânzii
  • Qatar acuză Israelul de atacuri care subminează speranțele de eliberare a ostaticilor

1. Parlamentul European adoptă o rezoluție privind Gaza

În cadrul sesiunii plenare din 11 septembrie, Parlamentul European a adoptat o rezoluție care condamnă atacurile israeliene asupra Fâșiei Gaza și solicită încetarea focului, protecția civililor și acces umanitar nelimitat. Această decizie a fost susținută de Grupul Socialiștilor și Democraților (S&D), în ciuda opoziției din partea Grupului Popularilor Europeni (EPP) și a extremelor drepte. Parlamentul a subliniat necesitatea unui angajament european mai ferm în fața crizei. Rezoluția a fost adoptată cu 305 voturi pentru, 151 împotrivă și 122 abțineri. Aceasta include apeluri pentru combaterea foametei, eliberarea ostaticilor și avansarea către o soluție în două state. Uniunea Europeană a fost chemată să joace un rol mai activ în medierea conflictului. De asemenea, s-a subliniat importanța unei reacții unitare și coerente a statelor membre. Parlamentul a solicitat, de asemenea, sprijin financiar pentru organizațiile umanitare care operează în Gaza. Această rezoluție reflectă angajamentul continuu al Uniunii Europene față de pace și stabilitate în Orientul Mijlociu.

2. Polonia acuză Rusia de incursiune deliberată cu drone

Pe 11 septembrie, Polonia a declarat că incursiunea a 21 de drone rusești în spațiul său aerian nu a fost un accident, ci o acțiune deliberată. Autoritățile poloneze au recuperat 17 dintre drone și au cerut o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU. Uniunea Europeană a caracterizat incidentul drept un act agresiv și iresponsabil, iar NATO a întărit patrularea aeriană în regiune. Kremlinul a respins acuzațiile, considerându-le drept „nimic nou”, și a subliniat că exercițiile militare planificate în apropiere de granița Poloniei sunt de rutină și nu vizează niciun stat anume. Totuși, incidentele de acest tip au ridicat îngrijorări privind securitatea aeriană europeană. Autoritățile poloneze au solicitat o reacție fermă din partea comunității internaționale. În acest context, se discută despre întărirea măsurilor de apărare colectivă în cadrul NATO. De asemenea, se analizează posibilitatea implementării unor sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei. Acest incident subliniază tensiunile crescânde în regiunea estică a Europei.

3. Charlie Kirk, influencer conservator american, ucis în timpul unui eveniment la Universitatea Utah Valley

Charlie Kirk, activist de dreapta și fondator al organizației Turning Point USA, a fost împușcat mortal pe 10 septembrie 2025, în timpul unui eveniment public la Universitatea Utah Valley din Orem, Utah. Incidentul a avut loc în jurul orei 12:20, în timp ce Kirk răspundea unei întrebări din public despre violența armată. Un individ a tras un singur foc de armă de pe acoperișul unei clădiri aflate la aproximativ 125 de metri distanță. După atac, suspectul a fugit de pe acoperiș și a dispărut într-un cartier din apropiere. Autoritățile au recuperat o pușcă cu acțiune bolt, despre care se crede că a fost folosită în atac, într-o zonă împădurită din apropiere. FBI-ul a lansat imagini video cu un suspect și a oferit o recompensă de până la 100.000 de dolari pentru informații care duc la identificarea și arestarea acestuia. De asemenea, au fost identificate urme de încălțăminte și o amprentă de palmă la locul incidentului.

Evenimentul era parte din turneul „The American Comeback Tour” al lui Kirk, care includea dezbateri „Prove Me Wrong” în campusuri universitare. Kirk, în vârstă de 31 de ani, era cunoscut pentru promovarea valorilor conservatoare și pentru influența sa asupra tinerelor generații. Președintele Donald Trump a condamnat atacul și a anunțat că Kirk va primi postum Medalia Prezidențială a Libertății, cea mai înaltă distincție civilă din SUA. Vicepreședintele JD Vance și lideri din ambele partide au condamnat atacul, iar fostul președinte Trump a acuzat retorica extremă de stânga pentru violență politică în creștere.

Incidentul a stârnit un val de reacții în mass-media și pe rețelele sociale. Mai multe persoane care au făcut comentarii considerate insensibile sau celebrând moartea lui Kirk au fost concediate sau suspendate. Aceste evenimente au amplificat îngrijorările legate de violența politică și de securitatea personalităților publice în SUA.

Autoritățile continuă să investigheze cazul, iar FBI-ul solicită ajutorul publicului pentru a identifica suspectul. Imaginile video și fotografiile recente ale persoanei de interes au fost difuzate, iar autoritățile au subliniat importanța identificării suspectului, având în vedere urmele distinctive lăsate la locul incidentului.

4. Brazilia: Bolsonaro, condamnat la 27 de ani pentru complot de lovitură de stat

Fostul președinte brazilian Jair Bolsonaro a fost condamnat la 27 de ani de închisoare pentru implicarea într-un complot de lovitură de stat. Decizia instanței marchează un moment istoric în lupta împotriva impunității politice în Brazilia. Sentința a fost primită cu aplauze de către susținătorii democrației și statului de drept. Cu toate acestea, decizia a stârnit controverse internaționale, în special din partea fostului președinte american Donald Trump și a secretarului de stat Marco Rubio, care au criticat verdictul ca fiind o „vânătoare de vrăjitoare”. Bolsonaro rămâne sub arest la domiciliu și intenționează să facă apel împotriva sentinței. Această condamnare reprezintă un precedent în istoria politică a Braziliei, fiind prima dată când un fost președinte este găsit vinovat de subminarea democrației. Sentința include și condamnarea altor foști oficiali guvernamentali și militari implicați în complot. Această decizie ar putea influența viitoarele alegeri și peisajul politic din Brazilia.

5. Mii de sud-coreeni deportați din SUA după o razie de imigrație

În urma unei razii de imigrație la un șantier de baterii din Georgia, aproximativ 300 de muncitori sud-coreeni au fost deportați înapoi în Coreea de Sud. Guvernul sud-coreean a exprimat îngrijorare cu privire la impactul asupra relațiilor bilaterale și a cerut clarificări din partea autorităților americane. Imaginile cu muncitorii în cătușe au stârnit indignare în rândul opiniei publice sud-coreene, fiind văzute ca o trădare a unui aliat. Autoritățile sud-coreene au solicitat o anchetă internațională privind tratamentul muncitorilor. De asemenea, se discută despre posibile măsuri de retorsiune împotriva companiilor americane care operează în Coreea de Sud. Această situație a tensionat relațiile dintre cele două națiuni, care până acum aveau o cooperare strânsă. Se așteaptă ca acest incident să aibă repercusiuni asupra negocierilor comerciale și de securitate între cele două țări. În acest context, se analizează posibilitatea revizuirii acordurilor bilaterale existente.

6. Parlamentul European adoptă măsuri pentru simplificarea mecanismului CBAM

Pe 10 septembrie, Parlamentul European a adoptat modificări ale Mecanismului de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM), vizând reducerea birocrației pentru IMM-uri și importatori ocazionali. Aceste schimbări fac parte din eforturile de a sprijini tranziția ecologică a Uniunii Europene. Modificările includ simplificarea procedurilor administrative și reducerea costurilor de conformitate. Parlamentul a subliniat importanța menținerii integrității pieței interne și evitarea distorsionării concurenței. De asemenea, s-a discutat despre posibilitatea extinderii CBAM la alte sectoare economice în viitor. Uniunea Europeană a fost încurajată să colaboreze cu partenerii internaționali pentru a promova standarde globale de mediu. Aceste măsuri sunt văzute ca un pas important în implementarea Pactului Verde European. Parlamentul a solicitat, de asemenea, monitorizarea atentă a impactului acestor modificări asupra economiilor statelor membre.

7. Franța numește un nou prim-ministru în contextul crizei politice

Pe 11 septembrie, Franța l-a numit pe Sébastien Lecornu în funcția de prim-ministru, înlocuindu-l pe cel anterior. Această schimbare a avut loc într-un context de instabilitate politică și proteste interne, iar Lecornu a promis reforme pentru a restabili încrederea publicului. Noul prim-ministru se confruntă cu provocări majore, inclusiv gestionarea crizei economice și implementarea reformelor sociale. De asemenea, el va trebui să abordeze nemulțumirile legate de politica de imigrație și securitate. Lecornu a subliniat importanța dialogului social și a unității naționale în fața provocărilor actuale. Analizând contextul european, se așteaptă ca Franța să joace un rol activ în consolidarea Uniunii Europene și în promovarea stabilității regionale. Această numire marchează o nouă etapă în politica franceză, cu potențial de a influența direcția viitoare a țării.

8. Proteste de amploare în Nepal duc la demisia prim-ministrului

În 12 septembrie, protestele masive organizate de tineretul din Nepal au dus la demisia prim-ministrului, în urma nemulțumirilor legate de corupție și guvernare ineficientă. Aceste manifestații subliniază puterea noii generații în schimbarea peisajului politic al țării.

9. Fed-ul american pregătește o nouă reducere a dobânzii

Rezerva Federală a Statelor Unite se pregătește să reducă dobânda de referință cu 0,25 puncte procentuale, după o pauză de nouă luni. Această decizie vine în contextul unei economii care arată semne de încetinire, iar piețele financiare anticipează o reducere totală de 0,75 puncte până la sfârșitul anului.

10. Qatar acuză Israelul de atacuri care subminează speranțele de eliberare a ostaticilor

Qatarul a condamnat atacurile aeriene israeliene asupra unor locații din Gaza, afirmând că acestea au distrus orice speranță de eliberare a ostaticilor în cadrul negocierilor. Declarația a fost făcută de Rosemary DiCarlo, subsecretar general al ONU pentru afaceri politice, care a cerut o încetare imediată a focului.