România, campioană la scumpirea muncii. Vești bune pentru angajați, grele pentru angajatori

România continuă să se afle în topul european al statelor cu cele mai mari creșteri ale costului cu forța de muncă. Asta arată cele mai recente date publicate de Eurostat. În al doilea trimestru din 2025, cheltuielile angajatorilor cu salariile și contribuțiile aferente au crescut cu 10,4% față de aceeași perioadă a anului trecut.

România, pe locul trei în UE

Deși ritmul actual este mai temperat decât în 2024, când România înregistra o creștere de aproximativ 15%, avansul rămâne de două cifre și confirmă tendința regională de accelerare a costurilor salariale. Astfel, România se plasează pe locul al treilea în Uniunea Europeană, fiind depășită doar de Bulgaria, care a raportat un avans de 13,4%, și de Ungaria, cu 11%.

În spatele României se află alte state est-europene, precum Estonia, Grecia, Polonia, Lituania, Slovacia, Croația și Letonia, toate consemnând creșteri anuale de peste 8%. Prin comparație, media Uniunii Europene a fost de doar 4,1%, ceea ce evidențiază diferențele semnificative dintre dinamica pieței muncii din est și cea din vestul continentului.

Citeşte şi: România, bolnavul economic al Europei Centrale: scumpiri record și salarii care pierd cursa cu inflația

19:04, 16.09.2025 • ACTUALITATE

Cine câștigă mai mult? Salariile lui Nicușor Dan, Ursula von der Leyen și Mugur Isărescu: o comparație surprinzătoare

07:34, 13.09.2025 • ECONOMIE

Salariile românilor nu țin pasul cu inflația: recorduri la prețuri, stagnare la lefuri. Domeniul în care se câștigă peste 12.000 lei net pe lună

Presiune constantă pe piaţa muncii

Specialiștii atrag atenția că această evoluție reflectă, pe de o parte, presiunea constantă de pe piața muncii, marcată de lipsa forței de muncă în anumite sectoare, iar pe de altă parte politicile guvernamentale de majorare a veniturilor. În același timp, încetinirea ritmului față de anul trecut ar putea fi un semnal de stabilizare, după doi ani consecutivi de creșteri accelerate.

Chiar și așa, România rămâne în grupul țărilor cu cele mai dinamice piețe ale muncii din Europa. Această poziție aduce oportunități pentru angajați, care beneficiază de venituri mai mari, dar ridică și provocări pentru angajatori, nevoiți să suporte costuri salariale tot mai ridicate într-un context economic competitiv și incert.

Diferențele dintre est și vest arată că procesul de convergență economică este în plină desfășurare, însă sustenabilitatea acestui ritm depinde de productivitatea muncii și de capacitatea economiei românești de a absorbi creșterile salariale fără a pierde din competitivitate.

Creșterea costului cu forța de muncă – între oportunitate și risc

Această evoluție are însă două fațete distincte. Pe de o parte, angajații beneficiază direct de aceste majorări, prin salarii mai mari și o putere de cumpărare sporită. Veniturile crescute reduc decalajele dintre est și vest și pot contribui la o convergență mai rapidă a nivelului de trai. Pentru mulți români, această dinamică înseamnă șansa de a rămâne în țară, în loc să caute oportunități peste hotare.

Pe de altă parte, presiunea asupra mediului privat este tot mai puternică. Angajatorii, în special firmele mici și mijlocii, dar și companiile din sectoare cu marje reduse de profit, se confruntă cu dificultăți în a susține aceste costuri suplimentare. Creșterea accelerată a cheltuielilor salariale, în lipsa unei productivități pe măsură, riscă să ducă la restrângerea activității sau chiar la închiderea unor afaceri.

Efectul în lanț poate fi resimțit de întreaga economie: mai puține firme înseamnă mai puține locuri de muncă, iar șomajul ar putea pune presiune pe stabilitatea socială și pe bugetul public.

Astfel, România se află la o răscruce delicată: creșterile salariale aduc beneficii imediate angajaților, dar pun sub semnul întrebării competitivitatea pe termen lung a economiei.