Previziuni sumbre: TVA-ul ar putea urca din nou. Când și cu cât
:format(webp):quality(80)/https://www.puterea.ro/wp-content/uploads/2025/08/tva-21-la-suta-ILUSTRATIE_TVA_STOC_EDITORIAL_10_INQUAM_Photos_Octav_Ganea.jpg)
Creșterea TVA în România devine din ce în ce mai probabilă, iar scenariile avansate de economiști conturează o imagine sumbră pentru anul 2026. Alexandra Smedoiu, vicepreședinta Asociației CFA România, avertizează că statul ar putea majora cota standard la 22% sau 23%, iar într-o variantă pesimistă, să revină chiar la nivelul de 24%, valabil înainte de 2016.
Deficitul bugetar forțează noi taxe
Potrivit lui Smedoiu, deficitul bugetar „extrem de crescut” nu lasă loc pentru reduceri de cheltuieli, ceea ce împinge Guvernul către o nouă serie de majorări fiscale. „Dacă ne uităm la zona de cheltuieli, unde nici nu vom vedea reduceri consistente anul acesta, e destul de clar că deficitul bugetat va rămâne extrem de crescut, ceea ce ne duce la concluzia că nu sunt ultimele majorări de taxe pe care le vom vedea și cel mai probabil ar mai urma să fie anunțate și altele în decembrie, probabil cu aplicabilitate din ianuarie 2026. Care sunt elementele pe care le vedem posibile în această zonă? (…) deja am avut o serie de creșteri pe zona de taxare a capitalului.”, a declarat reprezentanta CFA România.
Statul, aflat sub presiunea consolidării fiscale cerute de Comisia Europeană, mizează pe taxele indirecte – TVA și accize – pentru a aduce rapid bani la buget. „Cota de TVA de 21% ne pune fix la media UE, dar sunt și țări care au 24%. Am avut și noi cota aceasta, deci încă o creștere la TVA, aș spune nu doar că nu e imposibilă, ci aș spune chiar că este probabilă. Dacă va fi, undeva în orizontul acesta, între 21, poate 22, 23 sau, într-un scenariu mai pesimist, să ne întoarcem la cota aceasta de 24%”, a adăugat Smedoiu, sugerând că o revenire la TVA-ul de 24% este posibilă în scenariul cel mai dur.
Accize, impozite și reforme amânate
Pe lângă TVA, sunt așteptate majorări și pe zona accizelor, acolo unde există un calendar european care prevede ajustări periodice. „Vom mai vedea, de asemenea, creșteri pe accize, unde există o parte de calendar european, de unde vor mai veni niște creșteri, dar potențial și alte creșteri,” consideră vicepreședinta CFA.
În plus, statul are în plan reforma impozitării proprietăților și posibile modificări pentru persoanele fizice începând cu 2026.
„De asemenea, mai avem o reformă anunțată la partea de impozite pe proprietate, avem o zonă de creștere la persoane fizice potențial din 2026 și mult temutul impozit progresiv. Din punctul nostru de vedere, rămâne o temă deschisă, probabil însă pentru anul 2027 sau 2028.”
Cât despre impozitul progresiv, considerat de mulți o temă sensibilă politic, Smedoiu estimează că acesta ar putea deveni o realitate abia după 2027. „Depinde bineînțeles și ce se va întâmpla din punct de vedere politic în următoarele 12 luni ”, a explicat vicepreședinta CFA România.
Ea a subliniat totodată că impozitarea mai ridicată va diminua capacitatea firmelor de a investi și puterea de cumpărare a populației, alimentând o nouă spirală inflaționistă. „Chiar dacă vom mai vedea la anul creștere pe salariul minim, din punctul nostru de vedere, acest lucru nu va avea un efect real major în economie, deoarece există în continuare practica aceasta de a plăti venituri suplimentare, care oricum suplimentează venitul acesta minim. Deci impactul va fi doar că statul va colecta mai multe impozite pe salarii și acestea le va colecta de la firme. Deci din nou un impact în bugetele de investiții ale firmelor”, a adăugat Smedoiu.
Inflație ridicată și presiune pe consum
Creșterea taxelor indirecte va avea efecte directe asupra inflației, care, potrivit CFA România, va rămâne ridicată și în 2026. Costurile mai mari ale energiei, accizele actualizate și eventualele majorări de TVA vor continua să erodeze veniturile reale ale populației, cu impact asupra consumului intern.
Economiștii CFA atrag atenția că România riscă să intre într-un cerc vicios: deficit bugetar ridicat – taxe mai mari – consum scăzut – creștere economică lentă. În lipsa unor reforme structurale reale, fiecare nouă rundă de impozitare poate adânci dezechilibrele macroeconomice.
Riscul de retrogradare planează asupra României
Prezent la aceeași conferință, președintele CFA România, Adrian Codirlașu, a avertizat că România a evitat retrogradarea ratingului de țară în 2025, însă pericolul persistă. „Avem cele mai mari deficite gemene – bugetar și de cont curent – dintre statele cu rating investment grade. Ce ne ține în această categorie este apartenența la Uniunea Europeană și accesul la fondurile europene. Dacă deraiem cu deficitul, riscul de downgrade devine real”, a spus Codirlașu.
Acesta a subliniat că ratingurile internaționale vor fi influențate și de contextul politic din următorul an. Instabilitatea, întârzierile în reforme și eventualele tensiuni fiscale pot amplifica riscurile pentru economie, mai ales într-un climat european deja tensionat de încetinirea creșterii.
Raportul „FY2026 Macroeconomic Outlook”, prezentat marți de Asociația CFA România, oferă o imagine realistă, dar îngrijorătoare: România se află într-un punct critic, în care politicile fiscale trebuie să echilibreze presiunea deficitului și nevoia de stabilitate economică.