Ilie Bolojan avertizează. România plătește scump ineficiența din energie: „Am închis centrale, dar n-am pus nimic în loc”

Premierul Ilie Bolojan atrage atenția asupra dezechilibrelor profunde din sistemul energetic românesc și avertizează că prețurile ridicate la energie nu sunt cauzate de piața europeană, ci de lipsa de investiții și de proasta administrare a companiilor de stat. Șeful Guvernului spune că, deși România nu are cel mai mare preț din Uniunea Europeană, costurile sunt uriașe raportat la veniturile românilor, iar soluțiile trebuie să vizeze cauzele reale, nu măsuri temporare.

Ilie Bolojan, despre problemele din Energie

Ilie Bolojan a explicat că, deși statistic România nu se află în topul țărilor cu cele mai ridicate tarife la energie, efectul asupra populației și economiei este mult mai sever, din cauza nivelului scăzut al veniturilor. Premierul a arătat că problema trebuie abordată structural, nu doar prin ajutoare punctuale.

Oficialul a spus că România are nevoie de prețuri competitive nu doar pentru consumatorii casnici, ci și pentru mediul de afaceri.

„Nu este cel mai mare preț din Europa în România, dar la puterea noastră de cumpărare, la realitățile din această parte de Europa, este evident că este un preț mare. Acesta este adevărul și nu are rost să-l ocolim”, a afirmat premierul.

06:20 • POLITICĂ

Ilie Bolojan amenință cu publicarea listelor cu administrațiile locale cu nereguli: „Responsabilităţile penale urmează”

17:45 • POLITICĂ

Ilie Bolojan rămâne și premier și vicepremier: Guvernul confirmă prelungirea interimatului

Bolojan a subliniat că sprijinul oferit de stat familiilor cu venituri mici este util, dar insuficient:

„Prețul energiei trebuie menținut cât mai jos și pentru a sprijini competitivitatea firmelor românești. În industriile cu consum mare – metalurgie, petrochimie – costul energiei poate face diferența între profit și pierdere.”

Capacitățile de producție lipsă și riscul dependenței

Premierul a identificat scăderea producției interne ca fiind principala cauză a prețurilor ridicate. În opinia sa, România a închis centrale vechi fără să le înlocuiască cu unele noi, pierzându-și astfel o parte din independența energetică.

„În acești ani am închis capacități energetice, în principal pe cărbune, dar nu am pus în locul lor alte surse de energie. Gândiți-vă că avem o centrală de 400 MW la Iernut, începută în 2016, și de zece ani n-am fost în stare să o terminăm”, a spus Bolojan.

Bolojan a precizat că lucrările de la Iernut vor fi finalizate de Romgaz, după rezilierea contractului cu firma constructoare, și că Guvernul are în vedere și finalizarea unor hidrocentrale nefinalizate, care ar putea compensa parțial deficitul de producție.

Premierul a criticat lipsa de coerență a politicilor energetice din ultimii ani, susținând că România a investit în panouri fotovoltaice fără a dezvolta și capacități de stocare.

„Am făcut eficiență energetică în casele românilor, dar nu în sistemul național. Tot ce am avut fotovoltaic nu e dublat de stocare. Avem o supraproducție la prânz, când energia e aproape gratis, și un deficit seara, când cumpărăm scump. Dacă am fi avut sisteme de stocare, am fi redus semnificativ costurile”, a arătat premierul.

O iarnă fără riscuri majore

În ceea ce privește sezonul rece, premierul a transmis un mesaj de calm, afirmând că România nu se confruntă cu riscuri majore de întreruperi în iarna 2025-2026. Dacă iarna va fi una cu temperaturi normale, fără extreme, vom putea trece cu bine peste sezonul rece și nu vom avea surprize neplăcute.

„Această iarnă ar trebui să o trecem în condiții normale. Sper să fie o iarnă cu temperaturi rezonabile și nu ar trebui să avem probleme deosebite”, a afirmat Bolojan.

El a menționat că România dispune de suficiente capacități de producție pentru acoperirea necesarului și va apela la importuri în perioadele de vârf. â

„Există momente în care avem o suproducție și exportăm energie, dar și ore de deficit, când cumpărăm. Problema e că nu avem o interconectare suficientă pe relația România-Ungaria-Austria, ceea ce ne limitează posibilitățile de import în orele de vârf.”

Gazul din Marea Neagră – o șansă pentru reindustrializare

Premierul a vorbit și despre oportunitatea economică majoră pe care o va aduce exploatarea gazelor din Marea Neagră. El a explicat că România trebuie să profite de resursele proprii pentru a-și reconstrui industria.

El a amintit că industria petrochimică, odinioară un pilon al economiei românești, aproape a dispărut:

„Importăm o mare parte din îngrășămintele folosite în agricultură. Dacă am dezvolta capacități de producție internă, am reduce deficitul comercial și am păstra plusvaloarea în țară.”

În final, premierul a recunoscut că României i-a lipsit „o viziune și perseverența de a duce la capăt proiecte majore.