Cine este, de fapt, cel mai periculos șofer din România. Radiografia oficială a unui deceniu de accidente

Un deceniu de statistici rutiere arată un adevăr mai puțin intuitiv: cei mai periculoși șoferi de pe drumurile României nu sunt tinerii teribiliști, ci adulții aflați în plină activitate, cu vârste între 25 și 44 de ani. Aceștia se află pe primul loc în topul accidentelor grave și ușoare produse între 2015 și 2024, potrivit datelor comunicate de Ministerul Afacerilor Interne (MAI), într-un document semnat de ministrul Cătălin Predoiu.

Evoluția accidentelor în ultimul deceniu

Potrivit statisticilor anexate la document, șoferii din grupa de vârstă 25–44 de ani au provocat în fiecare an cel mai mare număr de accidente grave — de la 5.220 în 2015 la 1.959 în 2024. Aceeași categorie a înregistrat și cel mai mare număr de accidente ușoare: peste 12.000 de evenimente anual în ultimii ani.

În comparație, conducătorii auto sub 24 de ani au fost implicați în 1.028 de accidente grave în 2024, iar cei cu vârste peste 65 de ani în 720 de accidente grave.

Documentul definește accidentul rutier grav ca fiind „acel eveniment care s-a soldat cu cel puțin un rănit grav sau o persoană decedată”, iar accidentul ușor ca „eveniment soldat doar cu rănit sau răniți ușor”.

19:32, 07.10.2025 • POLITICĂ

Cătălin Predoiu și ambasadorul Qatarului discută investiții și securitate digitală. România, un partener strategic

09:25, 07.09.2025 • Dezvăluiri

Criză mare la Ministerul de Interne! Se cumpăra toner de doar… 3.400.000 de euro

Măsuri legislative pentru creșterea siguranței rutiere

În vederea reducerii riscului rutier și a adaptării legislației la noile realități sociale, economice și tehnologice, MAI anunță o serie de măsuri legislative adoptate în perioada 2019–2025.

Printre acestea se numără Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 84/2024, care modifică și completează mai multe acte normative în scopul creșterii siguranței rutiere. Actul instituie norme pentru utilizarea informațiilor oferite de sistemele de monitorizare a traficului dezvoltate de unitățile administrativ-teritoriale, atât pentru dirijarea traficului, cât și pentru impunerea respectării legii.

Tot prin acest act normativ au fost introduse prevederi care permit implicarea societății civile în semnalarea abaterilor grave la regimul rutier, contribuind la consolidarea disciplinei în trafic.

Sistemul național e-SIGUR

Aceste măsuri se corelează cu Legea nr. 383/2022, care instituie sistemul național integrat de monitorizare a traficului, denumit e-SIGUR.
Sistemul este parte a centrelor de management al traficului de pe drumurile naționale administrate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și colectează date de la echipamentele din dotarea Poliției Române, indiferent de categoria drumului.

Pentru implementarea acestei infrastructuri, Poliția Română a dezvoltat o aplicație informatică în cadrul platformei Hub de servicii a MAI, care colectează automat semnalările privind posibila depășire a vitezei maxime admise.
De asemenea, în cadrul IGPR a fost înființat Centrul de Monitorizare Automată a Traficului Rutier, care procesează datele radar provenite din întreaga țară.

Proiecte cu finanțare europeană și educație rutieră

Pe lângă măsurile legislative, Poliția Română, prin Direcția Rutieră, a implementat trei proiecte cu finanțare europeană: unul destinat educației rutiere și două pentru creșterea capacității de intervenție a structurilor de poliție.

Din decembrie 2024, MAI utilizează o caravană educațională — un autotren dotat cu simulator de conducere, simulator de impact și aplicații educaționale adaptate diferitelor grupe de vârstă — pentru a crește gradul de responsabilizare a participanților la trafic.

Identificarea zonelor cu risc și măsuri preventive

IGPR folosește Sistemul de Informații Geografice (GIS) pentru a analiza și identifica zonele cu risc rutier ridicat („hotspoturi”), ale căror concluzii sunt transmise structurilor teritoriale pentru măsuri specifice.

Poliția organizează, de asemenea, acțiuni tematice la nivel național, în acord cu direcțiile RoadPol, rețeaua europeană a polițiilor rutiere.
În colaborare cu administrațiile locale, se urmărește amenajarea infrastructurii pentru pietoni și bicicliști, inclusiv semaforizarea trecerilor, iluminarea acestora și crearea pistelor de biciclete.

Totodată, sunt monitorizate lunar, prin misiuni aeriene ale MAI, zonele identificate cu risc crescut de accidente.