Zacusca, gust românesc cu legume de import. Cum a ajuns un simbol al toamnei să depindă de piețele externe

Pentru mulți români, zacusca a rămas gustul copilăriei și unul dintre simbolurile incontestabile ale toamnei. Niciun frigider dintr-o gospodărie românească nu pare complet fără un borcan de zacuscă, iar mirosul vinetelelor coapte pe jar e, pentru mulți, sinonim cu sfârșitul verii. Totuși, în 2025, zacusca „ca la țară” a devenit un lux.

Zacusca, deliciu și lux urban

Pentru locuitorii de la oraș, fără rude care să mai prepare acasă această delicatesă, borcanul cumpărat din magazin nu mai este doar o plăcere, ci un produs scump, rezultat al unui lanț de aprovizionare tot mai complex, în care legumele românești sunt minoritare.

Un exemplu grăitor este zacusca de Topoloveni, produsă de compania Morad, deținută de familia Murad, investitori de origine libaneză, scrie ZF. Pe eticheta borcanului se menționează clar: „ingrediente provenite atât din Uniunea Europeană, cât și din state non-UE”. Cu alte cuvinte, un produs fabricat în România poate conține vinete, ardei sau ceapă aduse din Turcia, Macedonia de Nord, Spania sau Egipt.

Pentru cumpărător, acest detaliu pare nesemnificativ. Dar pentru agricultura locală, el reflectă o realitate îngrijorătoare: România nu mai reușește să-și asigure nici măcar legumele de bază pentru conservare.

06:37 • LIFESTYLE

7 supe delicioase și sănătoase care te vor ține sătul mult timp

15:16 • NECONVENTIONAL

România contestă planul Comisiei Europene de majorare a taxelor minime pe tutun

Deficitul de legume românești

Datele Ministerului Agriculturii arată că în 2024 România a produs aproximativ 2 milioane de tone de legume, cu 10% mai puțin decât în anul precedent. Consumul național a depășit 3,2 milioane de tone, ceea ce înseamnă că aproape 40% din legumele consumate provin din import.

Cele mai mari volume de importuri vin din Polonia, Grecia, Olanda și Turcia. În special în perioadele de tranziție între sezoane, marfa românească nu mai acoperă cererea, iar comercianții se orientează către piețele externe, unde legumele sunt mai ieftine și livrate constant.

Rețeta tradițională, adaptată industriei

Mărcile de zacuscă industrială păstrează rețetele clasice, dar procesul este complet diferit. Etichetele promit „gust tradițional” și „fără conservanți”, însă originea legumelor rămâne vagă. Producătorii spun că nu au de ales: lipsa centrelor de colectare, costurile de transport și fragmentarea agriculturii îi obligă să cumpere materie primă de unde este disponibilă.

„România are o agricultură mică și necoordonată, cu producători care nu pot livra constant. Pentru un lanț industrial, importurile sunt soluția logică”, explică reprezentanți ai sectorului alimentar.

De ce dispar legumele românești din zacuscă

Seceta din vara anului 2024 a afectat grav culturile de vinete și ardei, iar costurile tot mai mari ale energiei și apei i-au făcut pe mulți producători să renunțe la recoltele de toamnă. În plus, standardele impuse de supermarketuri – de la dimensiunea legumelor până la termenul de livrare – sunt greu de respectat de micii fermieri.

Astfel, importurile devin inevitabile, iar zacusca „românească” se umple de ingrediente din străinătate.

Tradiția care costă din ce în ce mai mult

În piețele marilor orașe, un borcan de zacuscă făcută în casă ajunge la 25–30 de lei, dublu față de produsele din fabrică. Însă și pregătirea acasă a devenit un efort costisitor: vinetele și ardeii necesari pentru 20 de borcane pot depăși 200 de lei, fără a include gazul, uleiul sau timpul petrecut la foc.

Într-o țară care se mândrea odinioară cu belșugul agricol, zacusca a devenit oglinda unui paradox: un gust autentic românesc, făcut tot mai des din legume străine.