Care sunt industriile cu care România poate da lovitura în Europa
Piața industrială europeană trece printr-o transformare majoră, iar România se află într-o poziție strategică care poate influența modul în care regiunea de Est se alimentează cu spații logistice și facilități de producție. Potrivit raportului „Opportunities for Industrial Real Estate in Europe – Strategic Sector Signals”, realizat de Cushman & Wakefield, cererea pentru spații industriale și logistice va crește considerabil în următorii ani, impulsionată de investiții în sectoare strategice precum apărarea, energia verde, materiile prime critice și cercetarea tehnologică.
Industria apărării: România și Polonia, huburi militare europene
România este identificată ca un punct central pentru infrastructura și logistica militară la granița de est a Uniunii Europene. În ultimii doi ani, statul român a semnat parteneriate strategice cu producători locali și internaționali de echipamente militare, vizând atât dezvoltarea de facilități noi, cât și modernizarea celor existente. Un document semnat de ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, oferă exemple concrete de proiecte industriale implicate în livrarea de echipamente sau servicii militare:
- platformele de transport multifuncționale pe roți, pentru autocamioane, acordul-cadru fiind semnat cu Iveco Defence Vehicles SPA Italia, iar pentru remorci, acordul-cadru fiind semnat cu Rheinmetall Automecanica S.A. (denumire actuală);
- transportorul blindat pentru trupe 8×8 PIRANHA 5, acordul-cadru fiind semnat cu General Dynamics European Land Systems – Mowag GmbH, Elveția;
- autovehiculele tactice blindate de tip ușor – ATBTU, contractul fiind semnat cu Otokar Otomotiv VE Savunma Sanayi, Turcia;
- sistemul obuzier calibru 155 mm autopropulsat pe șenile, contractul fiind semnat cu Hanwha Aerospace, Coreea de Sud;
- revitalizarea și modernizarea aeronavelor IAR-99 Standard din dotarea Ministerului Apărării Naționale, În configurația IAR„99 SM, contractul fiind semnat cu Avioane Craiova S.A.;
- sistemul UAS tactic-operativ clasa II – Watchkeeper acordul-cadru fiind semnat cu Elbit Systems Ltd., Israel;
- sistemul integrat de arme SHORAD – VSHORAD, sistemul SHORAD și sistemul VSHORAD, acordul-cadru fiind semnat cu Rafael Advanced Defense Systems, Israel;
- sistemul de război electronic contra UAS, contractul fiind semnat cu Elbit Systems EW and SIGINT – Elistra Ltd., Israel;
- munițiile de diverse calibre, acorduri-cadru sau contractele fiind semnate cu C.N. Romarm S.A.,
- echipamentele CBRN (chimic, biologic. radiologic și nuclear), contractele fiind semnate cu S.C. Cess Plus Solutions S.R.L., STIMPEX S.A. și S.C. Motexco S.R.L.
Aceste investiții creează o cerere concretă pentru spații industriale și depozite specializate. În plus, pe termen mediu și lung, proiectele militare pot genera efecte indirecte asupra altor industrii, cum ar fi transportul, producția de componente și servicii logistice, creând oportunități pentru antreprenori și investitori imobiliari.
Potențialul de creștere trebuie însă echilibrat cu reglementările de securitate, costurile de operare ridicate și complexitatea administrativă a investițiilor militare.
Energia verde și tranziția către Net-Zero
România se aliniază politicilor UE privind energia regenerabilă. Uniunea Europeană și-a propus ca până în 2030 cel puțin 42,5% din consumul de energie să provină din surse regenerabile, iar Net-Zero Industry Act impune ca 40% din capacitatea anuală de producție a tehnologiilor Net-Zero să fie realizată în UE.
România dispune de forță de muncă calificată și costuri competitive, ceea ce o poziționează ca destinație atractivă pentru investitorii din sectorul energiei verzi. Proiecte precum reactoarele modulare mici (SMR) sunt exemple de inițiative în curs, care necesită facilități industriale dedicate și centre de cercetare asociate.
Totodată, tranziția energetică generează cerere pentru spații logistice și depozite pentru componentele tehnologiilor verzi, de la panouri solare și turbine eoliene până la baterii și infrastructură de stocare a energiei.
Resurse naturale critice: metale rare și litiu
Cercetările Cushman & Wakefield indică o creștere accelerată a cererii pentru resurse naturale critice în Europa. Metalele rare vor fi de șase ori mai solicitate până în 2030 și de șapte ori până în 2050. Cererea pentru litiu, utilizat la bateriile reîncărcabile, va crește de 12 ori până în 2030 și de 21 de ori până în 2050.
România poate atrage investiții în:
- facilități de extracție și procesare a mineralelor;
- centre de reciclare pentru materiale critice;
- infrastructură logistică dedicată transportului și depozitării acestora.
Aceste evoluții ridică însă provocări legate de sustenabilitate, reglementare și impact social. Fără o strategie clară, investițiile pot genera tensiuni locale și presiune pe infrastructura existentă.
Piața industrială și logistică: între cerere și realitate
Cererea pentru spații industriale moderne în România va crește, dar dezvoltarea infrastructurii necesită planificare și investiții consistente. Raportul subliniază că succesul depinde nu doar de locație, ci și de:
- politici publice stabile și predictibile;
- infrastructură modernizată și conectată la principalele rețele europene;
- colaborare între autorități locale, companii și investitori străini.
Transformarea pieței industriale se traduce în noi proiecte de depozite, parcuri industriale și spații de producție adaptate standardelor internaționale. Aceasta implică însă și presiuni asupra pieței muncii și necesitatea de a asigura competențele necesare pentru personalul angajat în noile facilități.
Riscuri și provocări pentru România
Deși potențialul de creștere este mare, raportul avertizează că România se confruntă cu provocări semnificative:
- infrastructura rutieră și feroviară necesită modernizare pentru a susține fluxurile logistice;
- reglementările și birocrația pot întârzia implementarea proiectelor;
- competiția pentru spațiile industriale și muncitori calificați va crește, afectând costurile și termenele de execuție.