Mii de români vânduți în Europa. România, pe primul loc la traficul de persoane în ultimul deceniu

România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de victime ale traficului de persoane, potrivit celui mai recent raport EUROSTAT. În perioada 2013–2023, peste 12.166 de cetățeni români au fost identificați ca victime ale exploatării — fie sexuale, fie prin muncă forțată sau cerșetorie — în statele membre ale Uniunii Europene. Cifra este dramatică, având în vedere că la nivel european au fost raportate 83.355 de victime, ceea ce înseamnă că una din șapte victime provine din România.

Copiii, aproape jumătate din totalul victimelor din Europa

Situația devine și mai gravă în cazul minorilor. Dacă la nivelul Uniunii Europene copiii reprezintă 13% din totalul victimelor traficului de persoane, în România proporția este de 49%, potrivit datelor EUROSTAT și Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP).

Raportul indică faptul că una din trei victime are între 14 și 17 ani, iar 40% dintre victime sunt fete. Doar în 2023, 60 de copii proveniți din centre de plasament au fost traficați — dublu față de anul precedent.

„57% dintre victimele exploatate sexual în România sunt minore”, se arată în raportul ANITP, care evidențiază vulnerabilitatea profundă a copiilor rămași fără sprijin familial sau instituțional.

10:54 • Internațional

Atacurile antidrog lansate de Trump riscă să redirecționeze traficul de narcotice spre Europa

15:49, 24.10.2025 • Sănătate

Val nou de gripă aviară. Este cel mai mare număr de focare timpurii din ultimul deceniu

Mii de victime, aproape niciun sprijin real

Deși România raportează anual sute de cazuri de trafic de persoane, sprijinul oferit victimelor este aproape inexistent. O investigație realizată de Context.ro relevă că, între 2019 și 2024, din peste 3.300 de victime identificate, doar 26 au primit vreun tip de compensație, iar numai nouă persoane — adică 0,3% — au primit efectiv bani de la stat.

În perioada 2015–2021, doar două victime din cele 4.500 identificate au beneficiat de compensații financiare, în valoare totală de sub 1.000 de euro.

În ceea ce privește pedepsirea traficanților, cifrele sunt la fel de descurajante. În 2023, 355 de persoane au fost trimise în judecată pentru trafic de persoane sau de minori, dar doar 136 au fost condamnate — o rată de condamnare de 38%, în scădere față de anul anterior, când depășea 60%.

Între 2019 și 2024, DIICOT a avut pe rol aproape 2.500 de dosare privind traficul de persoane, însă doar 41 s-au finalizat cu rechizitorii și 8 prin acorduri de recunoaștere a vinovăției.

Exploatarea sexuală, principala formă de trafic

Potrivit EUROSTAT, exploatarea sexuală rămâne cea mai răspândită formă de trafic de persoane în Europa. În fiecare an, aproximativ 4.000 de persoane sunt exploatate sexual, iar 93% dintre acestea sunt femei.

În România, 63% dintre cazurile identificate sunt legate de exploatarea sexuală, însă fenomenul traficului în scop de muncă forțată este în creștere. În ultimul deceniu, acest tip de trafic s-a triplat, iar în 2023, 63% dintre victimele exploatării prin muncă erau bărbați.

România, lider european la „exportul de victime”

EUROSTAT arată clar: România este țara cu cel mai mare număr de victime ale traficului de persoane din întreaga Uniune Europeană. Cu 12.166 de cazuri înregistrate, depășește semnificativ alte state membre.

Pe următoarele locuri se află:

• Nigeria – 9.111 victime
• Franța – 5.848 victime
• Victime non-UE – 6.642 cazuri, număr triplu față de acum zece ani

Raportul subliniază că, în cazul României, problema nu este doar amploarea fenomenului, ci și lipsa de reacție instituțională.

Paradoxul românesc: mai puține victime raportate, dar trafic tot mai intens

În mod paradoxal, în timp ce în majoritatea țărilor europene numărul victimelor identificate este în creștere, în România acesta s-a înjumătățit, de la 896 de cazuri în 2013 la 451 în 2023.

EUROSTAT avertizează însă că această scădere nu reflectă o reducere a traficului, ci o incapacitate de identificare a victimelor din cauza:

• lipsei de resurse și instruire a personalului;
• birocrației și modificărilor legislative;
• insuficienței centrelor de sprijin și protecție.

În același timp, numărul suspecților de trafic de persoane din Uniunea Europeană a crescut de la 2.942 în 2013 la 8.471 în 2023, dar doar unul din patru este condamnat.