Moșteanu minimalizează plecarea soldaților americani: vorbește despre ”ajustări”, nu despre pierderi
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a explicat, într-o declarație de presă că Statelor Unite nu retrag militarii din România, ci „sistează rotirea unei brigăzi” care își desfășura elemente în mai multe state NATO, între care și România. Potrivit ministrului, aproximativ 1.000 de militari americani vor rămâne pe teritoriul României și „vor contribui la descurajarea oricăror amenințări”, iar „capacitățile strategice rămân schimbate”.
„Nu se vorbește despre o retragere a forțelor americane, ci despre sistarea rotirii unei brigăzi”
Moșteanu a spus că elementele strategice de pe teritoriul României rămân operaționale: „Sistemul de apărare antirachetă își menține integral funcționalitatea”, a afirmat el, referindu-se la instalațiile la Deveselu. De asemenea, ministrul a menționat rolul bazelor aeriene de la Câmpia Turzii și Mihail Kogălniceanu ca puncte esențiale pentru operațiuni aeriene și cooperare aliată.
Ministrul respinge ideea unei părăsiri definitive: „Nu se vorbește despre o retragere a forțelor americane, ci despre sistarea rotirii unei brigăzi”, a spus Moșteanu, care a afirmat că decizia face parte dintr-o „ajustare a posturii americane la nivel mondial” — Statele Unite urmând să acorde mai multă atenție regiunii Indo-Pacific. El a mai precizat că s-a produs o lipsă de sincronizare în comunicarea anunțului la nivel internațional, motiv pentru care informația a apărut anterior în presă externă.
Pe fondul anunțului, ministrul a insistat pe două idei principale: consolidarea capacităților armatei române și menținerea cooperării cu aliații. „Parteneriatul nostru strategic este solid, predictibil, de încredere”, a declarat Moșteanu, dar a și reafirmat rolul Armatei Române ca „principala forță de apărare a României” și necesitatea continuării investițiilor în înzestrare și în militari.
Întrebat despre momentul în care a fost informat și despre detalii privind efectivele au primit răspunsuri ferme: ministrul a spus că a aflat luni, 27 octombrie, iar distribuția celor aproape 1.000 de militari „va rămâne la Câmpia Turzii, Deveselu și Mihail Kogălniceanu”, fără a oferi detalii operaţionale suplimentare. Jurnaliștii au atras atenția asupra faptului că brigada rotațională care pleacă număra anterior între 1.200 și 1.500 de militari — mișcare percepută ca potențial regres —, dar Moșteanu a respins ideea unui regres imediat, subliniind că „Europa a început să-și ia soarta apărării în propriile mâini” și că alți aliați (Franța, Belgia, Spania, Polonia etc.) mențin și dezvoltă prezența în România.
Ministrul a amintit, totodată, contribuțiile recente ale SUA la înzestrarea României, inclusiv livrarea unui „sistem avansat de protecție aeriană” destinat contra-drone, care urmează a fi integrat în planurile operaționale, și a mulțumit partenerilor americani „pentru contribuția constantă la securitatea flancului estic”.
Bile negre în discursul lui Moșteanu
Discursul lui Ionuț Moșteanu, deși echilibrat ca ton, a lăsat impresia unei încercări de a minimaliza o situație delicată. Ministrul a insistat că nu este vorba despre o retragere a trupelor americane, ci doar despre „sistarea rotației unei brigăzi”, însă mesajul său intră în contradicție cu percepția publică, pentru care plecarea unei unități militare americane rămâne o pierdere vizibilă de prezență aliată. Mai mult, Moșteanu a evitat să atingă o problemă de fond: România pare un simplu spectator în propriile decizii de securitate, fără capacitatea de a anticipa sau influența mișcările partenerilor săi strategici. Deși a vorbit despre „soliditatea parteneriatului cu SUA” și despre nevoia Europei de a-și „lua soarta în propriile mâini”, declarațiile sale nu conțin niciun element concret privind cum ar putea fi compensată absența brigăzii americane. Tonul tehnic este doar un exercițiu defensiv de imagine.
MApN a anunțat azi despre plecarea americanilor
Ministerul Apărării Naționale a anunțat azi că a fost informat despre decizia Statelor Unite de a redimensiona o parte a trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca urmare a reevaluării posturii globale a forțelor militare americane. În presa de la Kiev s-a vorbit despre acest eveniment încă de ieri.
Potrivit comunicatului MApN, printre unitățile care vor înceta rotațiile în Europa se numără și elemente ale brigăzii americane amplasate la Baza Mihail Kogălniceanu. În pofida acestor ajustări, aproximativ o mie de militari americani vor rămâne în continuare pe teritoriul României, contribuind la descurajarea oricăror amenințări și menținând garanția angajamentului SUA pentru securitatea regională.
Decizia face parte din noile priorități ale administrației prezidențiale americane, anunțate încă din luna februarie, și a fost luată având în vedere consolidarea prezenței NATO pe Flancul Estic. „Redimensionarea forțelor americane nu diminuează cooperarea cu România, ci reflectă ajustarea strategică a SUA în contextul evoluțiilor internaționale și al angajamentului NATO”, se arată în comunicat.
MApN susține că România a fost informată în prealabil și a menținut un dialog constant cu partenerul strategic american, pentru a asigura continuitatea securității naționale și regionale.