BNR vede lumini la capătul tunelului: inflația va scădea lent, iar economia ar putea reveni pe creștere în 2026

Banca Națională a României estimează că economia se află „pe traiectoria unei ajustări ordonate”. Potrivit celui mai recent Buletin lunar al BNR (august 2025), următoarele luni vor aduce stabilitate relativă, fără relansare spectaculoasă, dar și fără derapaje. În viziunea băncii centrale, inflația va continua să scadă treptat, iar economia ar putea reveni pe o creștere solidă abia din 2026, când dobânzile ar putea începe să coboare.

Inflația se domolește, dar prețurile nu revin la normal peste noapte

Inflația rămâne principalul obstacol al economiei. BNR estimează că vârful acesteia a fost atins în trimestrul al treilea din 2025, în jurul valorii de 9,2%, urmând o descreștere lentă până la finalul anului, spre 8%, și o continuare a tendinței descendente în 2026. Motivul pentru care procesul este lent ține de efectele secundare ale creșterilor de prețuri din ultimii ani: energia, alimentele și chiria se transmit lent în prețurile generale, iar ajustările fiscale recente mențin presiuni asupra consumului. „Traiectoria dezinflationistă este solidă, dar graduală. Procesul va continua și în 2026, în condițiile unei cereri interne temperate și ale stabilității cursului valutar”, notează BNR.

Pe scurt, prețurile nu vor mai urca la fel de repede, dar nici nu vor reveni la nivelurile de acum doi-trei ani. BNR estimează că ținta de inflație de 2,5% ±1 punct procentual ar putea fi atinsă abia în a doua jumătate a anului 2027.

Dobânzile rămân ridicate încă o perioadă

Chiar dacă dobânzile interbancare au început să scadă ușor, banca centrală nu se grăbește cu relaxarea politicii monetare. Dobânda-cheie rămâne la 6,5%, un nivel considerat „restrictiv, dar necesar” pentru a ancora așteptările inflaționiste.

20:10 • ECONOMIE

BNR avertizează: inflația aproape de două cifre. Creșterile de taxe s-au transpus aproape integral în prețuri

14:20, 26.10.2025 • NECONVENTIONAL

BNR dezvăluie din secretele tezaurului confiscat de ruși: peste 100 de ani de restituiri parțiale fără aurul băncii

BNR transmite însă, pentru prima dată în ultimele luni, un mesaj mai nuanțat: dacă inflația continuă să scadă, o reducere graduală a dobânzii de politică monetară ar putea fi luată în calcul în cursul anului 2026.

Aceasta ar însemna, implicit, credite mai ieftine și o revenire a apetitului pentru investiții.
Până atunci, însă, banca centrală preferă „prudența absolută” — mai ales în condițiile în care politicile fiscale ale Guvernului pot genera incertitudini.

Cererea internă rămâne slabă, dar exporturile compensează

BNR avertizează că consumul populației rămâne sub nivelul din 2023, din cauza prețurilor încă ridicate și a puterii de cumpărare afectate. În același timp, investițiile private s-au temperat, fiind afectate de costurile mari ale finanțării.

Totuși, partea pozitivă vine din exterior: exporturile rămân pe plus, în special cele către piețele non-UE, iar deficitul comercial s-a redus semnificativ. „Contribuția exporturilor nete la creșterea economică va fi pozitivă în semestrul al doilea”, arată raportul.

Așadar, deși motorul intern (consumul) s-a oprit, motorul extern (exporturile) începe să funcționeze mai bine. Rezultatul: o economie care nu mai accelerează, dar nici nu frânează brusc.

Cursul valutar rămâne ancora de stabilitate

Pentru populație, cea mai vizibilă veste bună rămâne stabilitatea leului. BNR estimează că nu vor exista fluctuații semnificative ale cursului în lunile următoare, iar nivelul actual – puțin peste 4,97 lei pentru un euro – va fi menținut printr-o combinație de încredere, fluxuri de capital și intervenții prudente.

Această stabilitate oferă predictibilitate pentru creditele în euro, pentru prețurile la importuri și pentru bugetele companiilor. Leul rămâne „una dintre cele mai stabile monede emergente din Europa Centrală”, chiar și în contextul unor variații semnificative ale monedelor locale din regiune, notează analiza.

BNR mizează pe 2026 pentru o relansare reală

Ceea ce reiese clar din raport este că BNR nu se așteaptă la miracole în 2025.
Anul va fi unul al stabilizării, al ajustării dezechilibrelor externe și al reconstrucției treptate a încrederii.

În schimb, 2026 este văzut ca anul revenirii economice, când combinația dintre inflație mai mică, dobânzi mai reduse și revenirea investițiilor ar putea aduce din nou o creștere economică robustă, de peste 3%. „Perspectivele pe termen mediu rămân favorabile, în condițiile în care fundamentele macroeconomice ale economiei sunt solide, iar sistemul financiar bancar este bine capitalizat”, subliniază BNR.

Un mesaj de prudență, dar și de încredere

În esență, Banca Națională transmite un mesaj de echilibru: perioada de ajustare continuă, dar fără riscuri majore. România se află într-o zonă de stabilitate, chiar dacă nu într-una de creștere.
Leul e stabil, exporturile se mențin, băncile sunt lichide, iar investitorii își păstrează interesul.

Inflația și dobânzile vor mai apăsa o vreme, dar semnele unei redresări lente încep să apară. „Economia românească și-a dovedit reziliența într-un context complex. Ajustările structurale sunt în curs, iar perspectiva unei redresări ordonate rămâne cea mai probabilă”, conchide banca centrală.

România în 2025: un an de rezistență, nu de exuberanță

Dacă anii trecuți au fost marcați de creșteri bruște și apoi de scumpiri pe măsură, 2025 pare să fie anul în care România învață să-și țină echilibrul. O economie care nu mai aleargă, dar nici nu se clatină. Un an în care răbdarea, nu viteza, va fi cheia revenirii.