Venituri înghețate în 2026. România și-a asumat oficial măsura în fața Comisiei Europene

Anul 2026 va aduce restricții bugetare importante: veniturile din anumite sectoare vor fi înghețate, potrivit angajamentelor asumate de România în fața Comisiei Europene. Măsura face parte din Pachetul I de reforme economice convenit de Coaliția de guvernare și reprezintă o condiție-cheie pentru menținerea stabilității financiare și a ratingului de investiții.

Anunțul a fost făcut marți de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, în cadrul conferinței „Bugetul și fiscalitatea 2026: Efectele fiscalității și așteptările economiei”, organizată de CursDeGuvernare.

Angajament transmis Bruxelles-ului

Oficialul a precizat că decizia de înghețare a unor venituri a fost asumată deja de Guvern și comunicată Comisiei Europene. Aceasta vizează în special salariile și pensiile din anumite paliere ale sectorului public, urmând ca detaliile să fie stabilite prin legea bugetului pentru 2026.

„Nu am discutat despre creșterea pensiilor sau a salariului minim pentru 2026. Această temă nu a fost analizată nici în Coaliție. Dimpotrivă, aceeași Coaliție a decis, prin Pachetul I, și ulterior, înghețarea veniturilor pe anumite paliere pentru anul 2026. Aceste angajamente au fost transmise la Bruxelles și, din punctul meu de vedere, ele trebuie respectate”, a declarat Alexandru Nazare, citat de Agerpres.

07:03 • ECONOMIE

Ministrul Finanțelor anunță schimbări în execuția bugetară. ANAF depășește planul la încasări

16:54, 03.11.2025 • ECONOMIE

Ministerul Finanțelor pregătește bugetul 2026: deficit de 6% și accent pe investițiile din PNRR

Ministrul a subliniat că aceste măsuri nu sunt opționale, ci fac parte dintr-un angajament fiscal ferm, menit să garanteze stabilitatea bugetară a României în contextul presiunilor externe și al deficitelor ridicate.

Măsuri luate pentru a evita pierderea calificativului de investiții al României

Nazare a explicat că decizia a fost luată pentru a evita pierderea calificativului de investiții al României din partea marilor agenții internaționale de rating. O eventuală retrogradare ar fi avut, spune el, consecințe mult mai dure pentru populație.

„Dacă nu luam aceste măsuri la timp, cel mai probabil am fi pierdut ratingul de investiții, iar efectele ar fi fost devastatoare: creșterea inflației, deprecierea cursului de schimb și scăderea bruscă a puterii de cumpărare. Situația ar fi fost mult mai dificilă pentru cetățeni decât impactul actual al ajustărilor fiscale”, a afirmat ministrul.

Acesta a adăugat că, în ciuda efectelor temporare asupra veniturilor populației, obiectivul Guvernului rămâne stabilizarea și relansarea economiei.

Nazare: „Avem nevoie de răbdare și încredere”

Nazare a făcut apel la populație să aibă răbdare și să privească aceste măsuri ca parte a unui proces de reconstrucție economică:

„Știu că sunt mulți oameni nemulțumiți, dar îi rog să înțeleagă că măsurile luate sunt fundamentale. Fără o bază solidă, nu putem vorbi despre relansare. Trebuie să refacem încrederea investitorilor și a piețelor financiare pentru a avea creștere economică sustenabilă.”

În opinia ministrului, România se află într-o fază de corecție economică necesară, după o perioadă de creșteri artificiale și deficite adânci. El a amintit că, în 2024, economia a crescut cu doar 0,8%, iar în 2025 ritmul rămâne modest, semn că modelul economic trebuie schimbat.

Măsuri fiscale cu impact direct

Pachetul I de reforme, adoptat de Coaliția de guvernare în vara acestui an, a inclus o serie de ajustări fiscale: reducerea cheltuielilor bugetare, limitarea angajărilor în sectorul public, eliminarea unor facilități fiscale și introducerea unor plafoane pentru anumite beneficii salariale.

Aceste măsuri au fost prezentate Comisiei Europene ca parte a planului de consolidare fiscală și sunt esențiale pentru continuarea finanțărilor europene și evitarea sancțiunilor.

Ministrul Finanțelor a reiterat că 2026 va fi un an de disciplină bugetară strictă, dar și de recalibrare a politicilor economice, în încercarea de a readuce deficitul sub control și de a crea premisele unei creșteri economice sănătoase.