Experiment revoluționar. Un virus a fost creat de la zero de inteligența artificială

Publicat: 16 nov. 2025, 07:24, de Anamaria Ionel, în NECONVENTIONAL , ? cititori
Experiment revoluționar. Un virus a fost creat de la zero de inteligența artificială
Experiment revoluționar. Un virus a fost creat de la zero de inteligența artificială. sursa foto: stiri pe surse

Într-un laborator de la Stanford, o inteligență artificială a făcut un pas care, până nu demult, părea imposibil: a proiectat de la zero genomul complet al unui virus și a produs particule virale funcționale. Nu este vorba despre un virus periculos, ci despre bacteriofagi , acele entități microscopice care atacă doar bacteriile și sunt complet inofensive pentru oameni.

De la proteine la ADN, o nouă frontieră în biotehnologie

În ultimii ani, inteligența artificială a accelerat spectaculos ritmul cercetării biomedicale. Modele precum AlphaFold au reușit să anticipeze structura tridimensională a proteinelor, revoluționând biologia moleculară. Dar echipa condusă de dr. Brian L. Hie de la Universitatea Stanford a mers mai departe.

Cercetătorii nu s-au mulțumit să analizeze moleculele deja existente, ci au trecut la etapa următoare: proiectarea digitală a ADN-ului. Pentru asta, au creat un instrument numit Evo 2, un model de inteligență artificială care funcționează asemănător cu modelele de limbaj, precum cele care generează texte, doar că „vocabularul” său este genetic. În loc de propoziții și paragrafe, Evo 2 compune combinații de baze de ADN: A, T, C și G , literele fundamentale ale vieții.

Soluție promițătoare în fața crizei rezistenței la antibiotice

Evo 2 poate genera secvențe uriașe, de până la un milion de perechi de baze, suficiente pentru a crea genomuri întregi. Pentru primul test, echipa a ales un clasic al biologiei: fagul ΦX174, unul dintre cei mai simpli viruși cunoscuți, cu doar 5.000 de perechi de baze.

După ce modelul IA a generat secvențe plauzibile, acestea au fost trimise către companii specializate, care au sintetizat fizic fragmentele de ADN. Ulterior, fragmentele au fost transformate în plasmide, mici cercuri de ADN ce pot fi introduse în bacterii. În contact cu Escherichia coli, plasmidele au declanșat producția de proteine virale, iar acestea s-au asamblat spontan într-un virus complet funcțional.

Citeşte şi: Inteligența artificială (AI), între progres și pericol: avertismentul specialistului Mircea Șcheau

Rezultatul? Șaisprezece fagi viabili, dintre care unii chiar mai eficienți în distrugerea bacteriilor decât fagul natural.

Alegerea bacteriofagilor nu a fost întâmplătoare: sunt siguri pentru oameni și reprezintă o soluție promițătoare în fața crizei rezistenței la antibiotice.

Organizația Mondială a Sănătății estimează că, până în 2050, infecțiile rezistente la antibiotice ar putea provoca peste 39 de milioane de decese. În acest context, fagoterapia , tratamentul cu „cocktailuri” de fagi care atacă bacteriile, revine în atenția medicinei moderne. Cu ajutorul IA, asemenea terapii ar putea fi personalizate pentru fiecare pacient sau infecție în parte, oferind un control de precizie asupra agenților patogeni.

Potenţial uriaş în agricultură

Aplicațiile nu se opresc la medicina umană. Cercetătorii văd un potențial uriaș și în agricultură: fagi concepuți digital ar putea proteja culturile împotriva bacteriilor dăunătoare, reducând utilizarea pesticidelor și pierderile alimentare.

Cu instrumente precum Evo 2, devine posibilă conceperea unor fagi „pe măsură” , optimizați pentru eficiență, siguranță și adaptabilitate la diverse medii biologice.

Fiecare mare descoperire aduce și întrebări incomode. Dacă o IA poate genera viruși funcționali, chiar și inofensivi, ce s-ar întâmpla dacă o astfel de tehnologie ar fi folosită greșit? Echipa de la Stanford a lucrat într-un cadru strict de biosecuritate, însă, pe măsură ce instrumentele de sinteză genetică devin mai accesibile, riscul utilizării abuzive crește.

Dr. Hie rămâne optimist. El subliniază că sinteza și manipularea ADN-ului rămân procese extrem de complexe, care necesită echipamente, expertiză și resurse considerabile. Pentru moment, balanța pare să încline în favoarea beneficiilor: posibilitatea de a salva milioane de vieți și de a deschide o nouă eră a biotehnologiei.

Lucrarea echipei se află în prezent în evaluare de către comunitatea științifică și nu a fost încă publicată oficial.