Departe în constelația Lyra, există un fenomen straniu „deghizat” într-un corp astronomic imposibil, scrie  Ecoticias.

Planeta „cu susul în jos”

Un obiect asemănător unei „planete cu susul în jos” care sfidează legile fizicii s-a dovedit a fi o descoperire astronomică istorică. Fenomenul astronomic, descoperit la 2.600 de ani-lumină de Pământ, este primul sistem binar cu auto-lentile și a marcat împlinirea predicției lui Einstein despre lentila gravitațională, făcută în 1936, și a revoluționat efectiv studiul sistemelor stelare binare dincolo de universul cunoscut.

Interesant este că teoria microlentilei gravitaționale își are originile în mintea strălucită a lui Albert Einstein, care în 1936 a reușit să calculeze cât de mult poate curba gravitația lumina stelelor. Timp de aproape opt decenii, modelul a rămas netestat în stele binare repetitive, până când descoperirea KOI-3278 a schimbat totul, oferind comunității „prima lentilă gravitațională repetitivă cu o perioadă de 88,18 zile”.

Descoperirea, făcută de Ethan Cruz, doctorand la Universitatea din Washington, folosind date de la telescopul spațial Kepler, este exact opusul efectului de diminuare a luminii cauzat de trecerea planetelor prin fața unei stele, cunoscut sub numele de efect de tranzit.

Sistemul KOI-3278 este format din două stele aflate într-un dans gravitațional, fiecare stea fiind situată la aproximativ 70 de milioane de kilometri distanță. Pitica albă, deși are aproximativ dimensiunea Pământului, are o masă de 200.000 de ori mai mare decât cea a Pământului. Potrivit lui Eric Agol de la Universitatea din Washington, „gravitația deformează spațiul și timpul, astfel încât lumina se curbează de fapt pe măsură ce călătorește spre noi”.

Ce face ca această descoperire să fie revoluționară?

Microlentilele se observă de obicei între stele fără legătură, cu schimbări tranzitorii de luminozitate care nu se repetă niciodată. Cu toate acestea, perioadele orbitale ale KOI-3278 oferă cicluri de lentilă previzibile care au loc la fiecare 88 de zile, ceea ce este fără precedent pentru cercetătorii care caută oportunități pentru observații detaliate. Repetabilitatea lentilei gravitaționale ar permite ca observațiile individuale să măsoare cu precizie proprietățile stelelor.

Ceea ce face ca descoperirea anunțată să fie atât de specială nu este doar efectul de lentilă, ci și potențialul sistemului de a detecta multe perechi de același tip în seturile de date existente. Faptul că Cruz a descoperit accidental sistemul indică într-adevăr că există probabil mult mai multe sisteme binare auto-lentizante în seturile de date Kepler, decât erau considerate anterior anormale. John Grunsfeld, administrator asociat al NASA, a declarat:

„Faptul că acest sistem stelar binar are doar aproximativ 10 milioane de ani, iar cele două componente ale sale tocmai au părăsit pepiniera stelară, va oferi informații valoroase despre procesele de formare a stelelor.”

Este important de menționat că descoperirea confirmă o predicție făcută în 1973, bazată pe modele de evoluție stelară, și arată clar că aceste configurații sunt reale și există într-adevăr în Univers. „Planeta inversată” care i-a pus pe teoreticieni să se îndoiască a devenit acum o ușă către viitorul observațiilor astronomice, realizând că cele mai mari descoperiri sunt adesea ascunse în spatele celor mai enigmatice date.