Dragoș Pîslaru, anunț major despre PNRR: „Țara este un șantier. Nu avem nevoie de alt stimul economic decât să facem ce avem deja în lucru”
România face un pas important în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, după ce Guvernul a adoptat Hotărârea care transpune în legislația națională decizia Consiliului European privind versiunea revizuită a PNRR. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că acest act oferă „claritatea și predictibilitatea atât de necesare” pentru derularea investițiilor, subliniind că bugetul a fost ajustat oficial pentru a reflecta noile alocări.
- Platformă națională nouă: tablou de bord transparent al PNRR
- Harta investițiilor: Cluj, Timiș, Iași, Constanța și București conduc la absorbția fondurilor
- Urmează un tablou de bord și pentru Politica de Coeziune
- Mesajul ministrului: „Cel mai patriotic lucru, să implementezi banii europeni pentru binele românilor”
Potrivit ministrului, România are acum certitudinea că poate implementa toate proiectele asumate până la termenul limită de 31 august, grație colaborării dintre MIPE și Ministerul de Finanțe. Pîslaru a insistat că fondurile europene aflate în derulare reprezintă motorul real al economiei: „Țara este un șantier și nu avem nevoie de un alt program de stimul economic decât să facem ceea ce avem deja în lucru”.
Platformă națională nouă: tablou de bord transparent al PNRR
În cadrul briefingului de presă, ministrul a anunțat lansarea unei platforme online, disponibilă pe site-ul MIPE, care centralizează toate proiectele finanțate prin PNRR, alături de stadiul lucrărilor și sumele investite. Pîslaru a prezentat noul instrument digital drept o „premieră în administrația românească” și o recomandare de bună practică din partea Comisiei Europene.
Tabloul de bord include posibilitatea descărcării datelor în formatele Excel, JSON și CSV, facilitând analize detaliate și comparații între proiecte, localități și tipuri de investiții. Utilizatorii pot vizualiza inclusiv beneficiarii privați ai finanțărilor.
România a cheltuit până în prezent aproape 9 miliarde de lei din PNRR, iar până la finalul anului ar putea ajunge la 10 miliarde, adică jumătate din alocarea totală recalculată – 21,4 miliarde de euro. Platforma indică și numărul total de proiecte aflate în implementare: 21.262.
Harta investițiilor: Cluj, Timiș, Iași, Constanța și București conduc la absorbția fondurilor
Noul instrument digital permite explorarea distribuției geografice a proiectelor. Conform datelor prezentate de Pîslaru, cele mai performante județe în absorbția fondurilor PNRR sunt Cluj, Timiș, Iași, Constanța și municipiul București, unde se concentrează atât investițiile locale, cât și proiectele cu aplicabilitate națională.
Ministrul a exemplificat cu județul Constanța, unde localitatea Murfatlar derulează proiecte diverse, de la reabilitare termică și construire de creșe, la investiții în educație, împădurire, locuințe pentru tineri și digitalizarea firmelor private. Unele dintre aceste proiecte sunt deja finalizate, iar altele se află în diferite etape de implementare.
Pîslaru a reamintit că educația rămâne una dintre priorități, cu o alocare de 2,4 miliarde de euro pentru modernizare, învățământ profesional și tehnic și sprijinirea companiilor implicate în formarea elevilor.
Urmează un tablou de bord și pentru Politica de Coeziune
Ministrul MIPE a anunțat că un instrument similar va fi creat și pentru proiectele finanțate prin Politica de Coeziune, unde există deja un sistem mai avansat de gestionare integrată a datelor. O prezentare dedicată va fi organizată în perioada următoare pentru a arăta publicului situația fondurilor europene clasice.
Pîslaru a atras atenția că, la preluarea mandatului, nu exista o listă completă și indexată a proiectelor PNRR și nici un mecanism unitar de monitorizare a plăților și progresului fizic. Echipa MIPE a avut nevoie de peste două luni și jumătate pentru a reconstrui imaginea completă a programului.
Mesajul ministrului: „Cel mai patriotic lucru, să implementezi banii europeni pentru binele românilor”
Oficialul a subliniat că transparența este un beneficiu dublu: oferă atât încredere publică, cât și un model administrativ modernizat. Pîslaru a încheiat cu o declarație fermă despre importanța utilizării fondurilor europene: „Cel mai patriotic lucru cu putință este să implementezi banii veniți de la Uniunea Europeană, pentru binele românilor, în toate colțurile țării”.
Implementarea PNRR rămâne una dintre prioritățile majore ale Guvernului, iar noile instrumente digitale sunt menite să accelereze ritmul lucrărilor, să crească vizibilitatea proiectelor și să ofere o imagine completă a investițiilor aflate în desfășurare.