Germania pregătește o armată de 260.000 de soldați. Ce salarii oferă celor care se înscriu

Berlinul se află în mijlocul unei transformări istorice. După ani în care armata germană a fost criticată pentru subfinanțare și lipsă de pregătire, cancelarul Friedrich Merz promite reconstrucția celei mai puternice armate din Europa. Într-un context marcat de agresiunea Rusiei, de schimbările de strategie ale SUA și de presiunea asupra statelor europene de a-și asuma propria apărare, Germania pregătește cea mai amplă reformă militară de după Războiul Rece, iar primul pas îl reprezintă creșterea masivă a efectivelor.

Plan pentru o armată de 260.000 de soldați și 200.000 de rezerviști

Guvernul de la Berlin vrea să extindă numărul militarilor de la 180.000 la 260.000 până în anul 2035, la care se adaugă încă 200.000 de rezerviști. Este obiectivul central al pachetului de reforme asupra căruia coaliția de guvernare a ajuns la un acord.

Pentru început, strategia se bazează pe recrutarea voluntarilor, cărora statul le oferă un salariu lunar de 2.600 de euro, cu 450 de euro mai mult decât până acum. Oficialii recunosc însă că, dacă aceste măsuri nu vor atrage suficienți tineri, se va putea reveni la forme de recrutare obligatorie.

Chestionare pentru toți tinerii de 18 ani, controale medicale pentru bărbați

Începând cu 1 ianuarie 2026, toți tinerii de 18 ani vor primi un chestionar privind disponibilitatea de a se înrola. Pentru băieți, completarea lui va fi obligatorie. Iar din 2027, aceștia vor trebui să treacă prin controale medicale obligatorii. Un astfel de mecanism nu a mai fost folosit în Germania de aproape 15 ani, după ce serviciul militar obligatoriu a fost suspendat în 2011, în favoarea unei armate formate exclusiv din voluntari.

13:43, 20.11.2025 • Sănătate

România, ultima din UE la cheltuielile pentru sănătate. Cât se cheltuie pentru fiecare cetăţean

09:48, 16.11.2025 • SOCIAL

Cum s-a îmbogăţit un şofer de la salubritate pe spatele colegilor. A obţinut peste 110.000 de lei cu doar câteva clickuri

Măsurile vin pe fondul avertismentelor tot mai insistente privind posibile intenții agresive ale Rusiei în următorii ani. Administrația Trump a transmis repetat că Europa trebuie să își asume propria securitate, iar experți occidentali nu exclud scenariul unei agresiuni ruse asupra unui stat NATO până la finalul deceniului.

Discuțiile aprinse din coaliția de guvernare și ideea controversată a „recrutării prin tragere la sorți”

Înainte de adoptarea planului final, CDU și SPD au dezbătut îndelung ce formă ar trebui să aibă un eventual serviciu militar obligatoriu. Una dintre variante a fost recrutarea prin tragere la sorți, care presupunea selecția aleatorie a tinerilor pentru examene medicale și pentru posibila înrolare. Propunerea a stârnit reacții puternice și a fost respinsă de ministrul apărării Boris Pistorius, care insistă pe stimulente financiare și pe creșterea atractivității armatei, nu pe constrângeri.

Acordul politic trebuie aprobat de Parlament, iar votul final este așteptat până la finalul anului. Dacă trece, noile reguli intră în vigoare la începutul lui 2026.

Germania, un posibil model pentru alți aliați europeni

Boris Pistorius afirmă că întreaga Europă urmărește cu atenție decizia Berlinului. Ministrul apărării susține că modelul german, bazat pe un sistem mixt între voluntariat și recrutare condiționată, ar putea inspira și alte state membre NATO. El se află în contact constant cu omologii francezi și britanici, în contextul în care mai multe țări discută despre creșterea efectivelor militare.

Germania are o poziție centrală în Europa și poate deveni un pilon cheie al apărării convenționale europene, consideră cercetătorii Chatham House. Totuși, chiar dacă țintele de personal vor fi atinse, va dura ani până când efectivele suplimentare vor fi instruite, echipate și integrate.

Sprijin limitat în societate pentru serviciul militar obligatoriu

Chiar dacă autoritățile insistă că măsurile sunt necesare, opinia publică rămâne divizată. Un sondaj Forsa arată că 80 la sută dintre alegătorii partidului de stânga Die Linke se opun recrutării obligatorii. Reticența este puternică mai ales în rândul tinerilor, care nu se identifică cu ideea de a fi mobilizați militar. Un adolescent de 17 ani, intervievat de CNN, a declarat că apără Germania prin apartenența la NATO, nu prin perspectiva de a merge la război, și că are alte planuri de viață.

Cercetătorii consideră totuși că Germania ar putea atinge obiectivele de personal doar prin voluntariat, dacă imaginea armatei va fi îmbunătățită, iar tinerii vor vedea serviciul militar ca pe o opțiune normală și respectată.

Bundeswehrul a suferit decenii de neglijență, din cauza unui climat social pacifist și a lipsei percepției unui pericol real. Germania a evitat să investească masiv în apărare, iar cheltuielile militare au rămas constant sub pragul de două procente din PIB stabilit de NATO. Invazia Ucrainei din 2022 a schimbat însă fundamental direcția politică. Fostul cancelar Olaf Scholz a lansat conceptul de Zeitenwende, perioada de transformare strategică în care Berlinul a creat un fond special de 100 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei.