Urmează un an decisiv pentru România: 16 miliarde de euro și o cursă contra cronometru

România se află într-o poziție fără precedent în ceea ce privește fondurile europene disponibile pentru 2026.

Potrivit unui raport ING Bank, țara noastră are la dispoziție între 15 și 16 miliarde de euro, echivalentul a aproape 4% din PIB-ul estimat pentru anul viitor, bani care provin atât din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cât și din Fondurile de Coeziune. Aceste sume reprezintă o oportunitate majoră de finanțare a proiectelor de infrastructură, sănătate și digitalizare, însă există riscuri semnificative ca o parte din ele să fie pierdute, din cauza ineficienței administrative, a incertitudinii politice și a întârzierilor de implementare.

România în regiunea Europei Centrale și de Est

Țările din Europa Centrală și de Est au beneficiat semnificativ de fondurile europene, dar ritmul absorbției diferă puternic. Slovacia și Cehia au depășit 60% din fondurile disponibile, Polonia a ajuns la 35%, iar Ungaria stă extrem de prost, cu doar 29% absorbție. România se situează la nivel mediu în regiune, cu aproximativ jumătate din alocările PNRR încasate până în prezent, ceea ce o plasează peste unele țări, dar mult sub liderii vestici.

Până acum, România a încasat:

12:02, 20.11.2025 • ACTUALITATE

Guvernul strânge șurubul la sporurile europene: bani doar pentru cei care livrează rezultate

07:14, 15.11.2025 • Justitie

EPPO închide ancheta privind presupusa utilizare abuzivă de fonduri de către PPE

• 6,4 miliarde euro din granturile PNRR,
• 4,3 miliarde euro din împrumuturile PNRR,
• 5,7 miliarde euro din fondurile clasice de coeziune.

PNRR și Fondurile de Coeziune – cifre și alocări

PNRR revizuit al României a fost redus la 21,4 miliarde euro (aproximativ 6% din PIB), din care 13,6 miliarde euro granturi și 7,8 miliarde euro împrumuturi, în scădere față de alocarea inițială de 28,5 miliarde euro. Fondurile de Coeziune pentru exercițiul 2021–2027 totalizează 31 miliarde euro, echivalentul a aproape 9% din PIB.

Unele ajustări recente includ relocarea a 2,2 miliarde euro de la împrumuturi la granturi, în special pentru Autostrada A7 a Moldovei. Alte proiecte, cum ar fi cele spitalicești și feroviare, au fost reduse sau mutate către alte fluxuri de finanțare, iar segmente din A8 Unirii (Târgu Mureș – Iași) ar putea fi finanțate din fondurile de coeziune sau programul SAFE.

În prezent, România a încasat doar 1,3 miliarde euro din a treia cerere de plată PNRR, care trebuia să ajungă la 2 miliarde euro. Restul sumelor sunt în așteptarea unor măsuri privind pensiile speciale, guvernanța corporativă în întreprinderile de stat și operaționalizarea Agenției pentru Monitorizarea Întreprinderilor Publice (AMEPIP).

Presiunea termenelor și oportunitatea unui an record

Termenul limită pentru PNRR este august 2026, ceea ce pune presiune pe guvernul României să accelereze implementarea proiectelor și adoptarea reformelor. Dacă România va reuși, anul 2026 ar putea deveni un an record pentru intrarea fondurilor europene, cu aproape 11 miliarde euro rămase de absorbit din PNRR și încă 4–5 miliarde euro din Fondurile de Coeziune.

Aceasta reprezintă aproape 4% din PIB-ul estimat pentru anul viitor, bani care pot stimula semnificativ investițiile publice și creșterea economică, mai ales în domeniile infrastructurii, sănătății și digitalizării.

Lecții din regiune: cine reușește și cine rămâne în urmă

Comparativ, Polonia a accelerat recent absorbția PNRR după ce noul guvern a deblocat fondurile, cu un ritm anticipat de 70% din sumele rămase alocate beneficiarilor până la sfârșitul lui 2026. Slovacia și Cehia stau mult mai bine, cu absorbție de peste 60%.

Ungaria, în schimb, rămâne blocată, cu doar 920 milioane euro încasate sau 9% din totalul alocărilor PNRR, și cu absorbție generală de doar 29%. Tensiunile cu UE privind statul de drept și penalitățile aplicate, inclusiv o penalizare zilnică de 1 milion euro pentru politica privind azilul și alte sume de 200 milioane euro, reduc fondurile disponibile și afectează creșterea economică. În Ungaria, PIB-ul real a stagnat timp de trei ani, iar perspectiva investițiilor rămâne incertă.

Impactul asupra economiei României

În contextul intrărilor de fonduri europene, ING estimează că economia României ar putea accelera de la 0,3% în 2025 la 1,4% în 2026, în timp ce Polonia ar putea ajunge la 3,4%, Bulgaria 2,7%, Cehia 2,6% și Ungaria 2,3%. Chiar dacă România va rămâne cel mai lent ritm de creștere din regiune, fondurile europene pot stimula investițiile și crearea de locuri de muncă.

Oportunități și provocări

România are la dispoziție și împrumuturi ieftine din programul SAFE, disponibile pe 45 de ani și cu o perioadă de grație de 10 ani, în special pentru domeniul apărării. Totuși, succesul depinde de capacitatea guvernului de a accelera reformele, de a operaționaliza instituțiile cheie și de a depune cererile de finanțare până la 30 septembrie 2026.