Triplă decizie majoră a Guvernului: pensiile magistraților, bugetul și super-agenția statului

În ședința de astăzi, Executivul a adoptat mai multe proiecte de act normativ care prevăd măsuri care vizează modificarea și completarea legislației privind pensiile de serviciu, rectificarea bugetului de stat și al asigurărilor sociale, precum și consolidarea guvernanței corporative a întreprinderilor publice, prin reorganizarea super-agenției statului – AMEPIP.

Printre principalele decizii se numără stabilirea vârstei standard de pensionare pentru magistrați și personalul juridic asimilat, cu o eșalonare graduală până la 65 de ani, ajustarea cuantumului pensiilor de serviciu și limitarea bonificațiilor. Executivul a aprobat totodată a doua rectificare bugetară pe 2025, cu redistribuiri semnificative de credite între ministere, majorări pentru sănătate, transporturi și agricultură, precum și diminuări la proiecte cu finanțare externă sau cheltuieli de personal. În același cadru, Guvernul a modificat normele de organizare și funcționare ale Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, introducând proceduri mai clare și transparente pentru selecția administratorilor și ajustarea indicatorilor de performanță în funcție de specificul activității întreprinderilor publice.

PROIECTUL DE LEGE pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu

Proiectul de lege propune noi reglementări  pentru pensiile de serviciu din sistemul justiţiei, respectiv pensiile judecătorilor și procurorilor, pensiile personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, precum și pensiile magistraților asistenți și ale personalului de specialitate juridică asimilat acestora din cadrul Curții Constituționale toate aceste categorii de pensii guvernate de norme similare sau chiar identice.

Proiectul de Lege prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraților:

17:48 • POLITICĂ

Guvernul revizuiește pensiile magistraților: vârsta de pensionare până la 65 de ani și cuantum limitat la 70% din ultimul salariu

14:00, 27.11.2025 • Dezvăluiri

Guvernul recunoaște că păstorește o super-agenție cu puteri nelimitate

• Stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;
• Instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
• Instituirea condiției de vechime în muncă de cel puțin 35 de ani;
• Creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați;
• Introducerea unui număr rezonabil de etape de eșalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;
• Introducerea etapizată a condiției de 35 de ani vechime totală în muncă, iar nu doar în magistratură, condiție care va fi introdusă treptat;
• Stabilirea unei noi eșalonări a valorificării perioadelor de vechime asimilată care intră în calculul perioadei utile pentru pensia de serviciu, pe o perioadă de 10 ani de la momentul intrării în vigoare a noilor reglementări, respectiv până la 31 decembrie 2035.

Potrivit reglementării propuse, perioada de 5 ani vechime în funcții/profesii asimilate va fi treptat eliminată, cu scăderea unui an de vechime asimilată la fiecare doi ani calendaristici. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2036, această posibilitate va fi complet eliminată. Totuși, etapizarea are ca obiectiv respectarea principiului securității juridice, eliminarea perioadei de 5 ani fiind realizată în mod treptat și predictibil.

• Stabilirea unui cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării;
• Modificarea dispoziţiilor privind acordarea bonificaţiei de 1% şi actualizarea pensiei de serviciu, în sensul restrângerii acestor posibilităţi doar la persoanele cu decizii de pensionare sau care îndeplinesc condiţiile de pensionare anterior intrării în vigoare a legii, respectiv fără a se lua în considerare vechimea împlinită după intrarea în vigoare a legii, pentru acordarea bonificaţiei de 1%.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvern și va urma procedura angajării răspunderii în fața Parlamentului.

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2025

Cea de-a doua rectificare bugetară pe anul 2025, adoptată de Guvern, este configurată pe o creștere economică de 0,6%, un nivel al produsului intern brut de 1.902 miliarde lei, inflația medie anuală de 7,1% și un câștig salarial mediu brut de 8.700 lei/lună.

Principalele modificări pe partea de cheltuieli:

• Cheltuielile de personal se diminuează cu 255 milioane lei;
• Cheltuielile cu bunuri și servicii cresc cu 6 milioane lei;
• Cheltuielile cu dobânzile se diminuează cu 1 miliard de lei;
• Cheltuielile cu subvențiile cresc cu 442 milioane lei;
• Transferurile între unități ale administrației publice se majorează cu 2,217 miliarde lei;
• Sumele alocate proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile post-aderare 2021-2027 se diminuează cu 336,6 milioane lei;
• Cheltuielile cu asistența socială se diminuează cu 525,1 milioane lei;
• Sumele alocate proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și din Fondul de Modernizare se diminuează cu 326,6 milioane lei;
• Proiectele cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR se diminuează cu 2,017 miliarde lei;
• Proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR se diminuează cu 584 milioane lei;
• Cheltuielile aferente programelor cu finanțare rambursabilă se diminuează cu 42,8 milioane lei;
• Cheltuielile de capital se majorează cu 352 milioane lei.

A doua rectificare bugetară a fost determinată de:

• Reflectarea în bugetele ordonatorilor principali de credite a influențelor determinate de forma revizuită a Planului de redresare și reziliență al României;
• Asigurarea fondurilor în vederea desfășurării normale a activității unor ordonatori principali de credite până la finele anului;
• Corelarea planificării bugetare cu execuția bugetară pe primele zece luni ale anului;
• Asigurarea fondurilor necesare pentru finanțarea drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav sau a indemnizațiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav, datorită creșterii numărului acestor beneficiari;
• Alocarea de fonduri pentru asigurarea continuității în acordarea materialelor și prestărilor de servicii cu caracter medical;
• Asigurarea fondurilor pentru plata influențelor salariale pentru personalul încadrat în unitățile sanitare publice și pentru acordarea și decontarea concediilor medicale și a indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate;
• Alocarea de fonduri pentru plata ajutoarelor de încălzire cu combustibili solizi și petrolieri în baza Legii nr.226/2021 privind stabilirea măsurilor de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie, cu modificările ulterioare;
• Crearea cadrului legal pentru efectuarea de redistribuiri de credite în cadrul anumitor naturi de cheltuieli în vederea bunei desfășurări a activității ordonatorilor principali de credite;
• Alocarea de fonduri, sub formă de subvenții, decontare de facilități și majorări de capital, pentru asigurarea bunei funcționări a operatorilor economici din domeniul transporturilor.

Principalele suplimentări de sume sunt propuse pentru:

• Ministerul Sănătății: +1.511 miliarde lei per sold. S-a asigurat suplimentarea transferurilor către bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (+1,678 miliarde lei) și s-au identificat economii la proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-140 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (-12 milioane lei), și cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă (-15 milioane);
• Ministerul Transporturilor și Infrastructurii: +750 milioane lei pentru subvenții (+395 milioane lei), asistență socială (+105 milioane lei) precum și pentru active financiare (+250 milioane lei);
• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +80,8 milioane lei, per sold. Se propune asigurarea unei sume suplimentare pentru subvenții (+100 milioane lei). De asemenea, s-au identificat economii la cheltuielile cu bunuri și servicii (-1,2 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-13 milioane lei) și proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (- 5 milioane lei).

Principalele diminuări de sume sunt propuse pentru:

• Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale: -2,089 miliarde lei, din care: -1 miliard de lei dobânzi, – 800 milioane lei alte transferuri și – 289,86 milioane lei – proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut PNRR;
• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: -1,6 miliarde lei. Au fost identificate economii în principal la proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-1 miliard lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și din Fondul de modernizare (-350 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare (-125 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (-123 milioane lei), cheltuieli de personal (-1,8 milioane lei) precum și la bunuri și servicii (-0,8 milioane lei);
• Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: -499,2 milioane lei. Au fost identificate economii la proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară PNRR (-248,3 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) post-aderare (-120 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (-99,9 milioane lei), alte transferuri (-26 milioane lei) precum și la bunuri și servicii (-5 milioane lei);
• Ministerul Public: -320,7 milioane lei. Au fost identificate economii în principal la cheltuieli de personal (-7,3 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) post-aderare (-13 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-300 milioane lei) și active nefinanciare (-0,4 milioane lei);
• Serviciul de Telecomunicații Speciale: -145,1 milioane lei. Se propune asigurarea unor sume suplimentare la titlul bunuri și servicii (+9 milioane lei) și la titlul active nefinanciare (+2,5 milioane lei). Având în vedere execuția cheltuielilor bugetare s-au identificat economii în principal la titlul proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) post-aderare (-14,7 milioane lei), precum și la titlul proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-141,9 milioane lei);
• Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: -129,2 milioane lei per sold. Au fost identificate economii la asistență socială (-755,1 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) post-aderare (-7,1 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-10,8 milioane lei), cheltuieli de personal (-6,7 milioane lei) și la proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (-1,4 milioane lei);
  • Se propune alocarea suplimentară de sume, în principal, pentru: -plata ajutoarelor de încălzire cu combustibili solizi și petrolieri în baza Legii nr.226/2021 cu suma de 451,4 milioane lei;
  • -alte cheltuieli cu suma de 3,0 milioane lei;
  • -transferuri din bugetul de stat către bugetul asigurărilor sociale de stat cu suma de 222,9 milioane lei;
• Ministerul Finanțelor: -108,9 milioane lei. Au fost identificate economii în principal la cheltuieli de personal (-71 milioane lei), transferuri între unități ale administrației publice (-1 milion de lei), alte transferuri (-3 milioane lei), proiecte cu finanțare din FEN post-aderare 2014-2020 (-0,7 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-45 milioane lei), active nefinanciare (-98,2 milioane lei), active financiare (-24 milioane lei) și s-au asigurat fonduri la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile post-aderare 2021-2027 (+100 milioane lei) și alte cheltuieli (+34 milioane lei);
• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: -66,3 milioane lei. Au fost identificate economii la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și din Fondul de modernizare (-1,3 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) post-aderare (-50 milioane lei) și cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă (-15 milioane lei);
• Ministerul Afacerilor Interne: -51,5 milioane lei. Au fost identificate economii la cheltuieli de personal (-5 milioane lei), la proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) post-aderare (-20 milioane lei), la proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR (- 50 milioane lei) și s-au asigurat sume la titlul asistență socială (+20 milioane lei) pentru plata pensiilor militare de stat și la titlul alte cheltuieli (+3,5 milioane lei) pentru plata integrală a sentințelor definitive pronunțate de instanțele de judecată;
• Curtea de Conturi: -43,8 milioane lei. Au fost identificate economii la cheltuieli de personal (-13 milioane lei), cheltuieli cu bunurile și serviciile (-2 milioane lei), proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) post-aderare (-26,8 milioane lei) și la active nefinanciare  (-2 milioane lei);
• Agenția Națională de Integritate: -21 milioane lei. Au fost identificate economii la cheltuieli de personal (-0,3 milioane lei), cheltuieli cu bunurile și serviciile (-0,7 milioane lei) și la proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-20 milioane lei);
• Secretariatul General al Guvernului: -15,2 milioane lei per sold. Au fost identificate economii la cheltuieli de personal (-4 milioane lei), transferuri între unități ale administrației publice (-5 milioane lei), alte transferuri (-0,4 milioane lei), alte cheltuieli (-0,8 milioane lei), proiecte cu finanțare din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR (-52,8 milioane lei), și s-au asigurat sume la titlul subvenții (+47 milioane lei) pentru susținerea exportului, a mediului afacerist a tranzacțiilor internaționale și la titlul active nefinanciare (+0,8 milioane lei) pentru achiziționare echipamente IT.

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025

Bugetul asigurărilor sociale de stat rectificat prevede:

• Majorarea veniturilor sistemului public de pensii cu 222,8 milioane lei, ca urmare a creșterii subvenției acordate de la bugetul de stat;
• Diminuarea cheltuielilor de personal cu 1,145 milioane lei, a cheltuielilor cu dobânzi cu 25 milioane lei și a activelor nefinanciare cu 1 milion lei;
• Majorarea cheltuielilor de asistență socială cu 250 milioane lei, pentru asigurarea plății integrale a drepturilor de pensie în luna decembrie a.c.

Bugetul asigurărilor pentru șomaj rectificat prevede:

• Diminuarea veniturilor cu suma de 187,1 milioane lei, ca urmare a reducerii sumelor primite din partea UE și a altor donatori;
• Diminuarea cheltuielilor cu 221,35 milioane lei, prin reducerea cheltuielilor de personal cu 1,15 milioane lei, a cheltuielilor cu bunuri și servicii cu 200 mii lei și a cheltuielilor aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile: 220 milioane lei;
• Majorarea excedentului bugetului asigurărilor pentru șomaj cu 34,2 milioane lei.

HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.617/2023 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice şi pentru modificarea şi completarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.639/2023

Actul normativ modifică și completează HG nr. 617/2023 și HG nr. 639/2023, consolidând cadrul de guvernanță corporativă aplicabil întreprinderilor publice și atribuțiile AMEPIP.

Procedura de selecție a noilor membri ai consiliilor de administrație se va desfășura conform legislației în vigoare la data declanșării selecției, inclusiv în cazul apariției unor posturi vacante după numirea consiliului.

Sunt introduse clarificări privind noțiunea de experiență relevantă în domeniile inginerești, economice, sociale, juridice sau în domeniul de activitate al întreprinderii publice, precum și reguli pentru declanșarea selecției cu minimum 6 luni înainte de expirarea mandatelor, pentru a evita provizoratele. Termenul pentru constituirea comisiei de selecție este stabilit la două zile lucrătoare. Pentru întreprinderile publice ale autorităților locale care nu intră sub incidența art. 42 din OUG nr. 109/2011, autoritatea tutelară poate solicita AMEPIP desemnarea a doi membri în comisie.

Actul normativ completează atribuțiile președintelui AMEPIP, care va putea emite avize conforme și pentru reînnoirea mandatelor administratorilor regiilor autonome, întrucât în prezent legislația acoperă doar întreprinderile publice organizate ca societăți.

Totodată, se introduce posibilitatea ca președintele AMEPIP să emită o decizie de revizuire a nivelului minim al indicatorilor cheie de performanță ai unei întreprinderi publice, în situații speciale, pe baza unei solicitări temeinic justificate a autorității publice tutelare, susținută prin rapoarte și documente relevante.

Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale AMEPIP va fi asigurată integral din venituri proprii. Regulamentul de organizare și funcționare nu va mai fi publicat în Monitorul Oficial, ci pe site-ul instituției, pentru asigurarea transparenței.

Sunt modificate prevederile privind condițiile de pregătire și experiență profesională pentru înscrierea în corpul administratorilor întreprinderilor publice.

Se clarifică procedura de selecție a reprezentantului autorității publice tutelare, desemnat dintre funcționarii publici sau alte categorii de personal din cadrul acesteia ori din cadrul altor autorități sau instituții. Procedura va fi competitivă și transparentă, derulată de comisia de selecție și nominalizare, pe baza unei liste de două–trei persoane propuse de autoritatea tutelară.

În ceea ce privește indicatorii cheie de performanță, se introduc indicatori adaptați specificului și complexității activității întreprinderii publice. Se reglementează structura gradului de realizare a indicatorilor, se clarifică formula de calcul a gradului total de realizare și se stabilesc noi condiții privind plata componentei variabile și evaluarea administratorilor și directorilor.

AMEPIP este numită „super-agenția statului” datorită rolului său esențial în monitorizarea și evaluarea performanțelor întreprinderilor publice din România. Prin funcțiile sale de reglementare și control, AMEPIP are un impact direct asupra gestionării fondurilor publice și a eficienței economice ale acestora.