Risc maxim: Guvernul intervine de urgență pentru a evita dezastrul fiscal și blocajele din PNRR

Guvernul României urmează să adopte în ședința de astăzi o Ordonanță de urgență privind implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), menită să asigure un cadru legal coerent pentru gestionarea și folosirea eficientă a fondurilor europene. Măsura vine în contextul unor riscuri fiscale și al unor blocaje în derularea proiectelor publice, generate de supracontractarea masivă și întârzierile în implementarea investițiilor strategice.

Blocaje și riscuri identificate: de ce e nevoie de ordonanță

În ultimii ani, implementarea PNRR a întâmpinat obstacole semnificative. Mai multe proiecte, deși eligibile și conforme cu obiectivele planului, au fost suspendate sau neincluse în memorandumul guvernamental care stabilește prioritățile de finanțare. Această situație a generat: riscul de întârziere a proiectelor strategice; posibilitatea creșterii costurilor prin penalități sau litigii; blocaje în infrastructura rutieră și de transport; riscuri la nivelul investițiilor în sănătate și energie.

Astfel, Guvernul consideră imperativă adoptarea rapidă a unui cadru legislativ flexibil, care să permită reluarea și continuarea proiectelor fără întârzieri suplimentare.

Liste de rezervă și prioritizarea proiectelor

Ordonanța prevede crearea unor liste de rezervă pentru proiectele suspendate, care vor fi evaluate și aprobate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și de ministerele de resort, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.

13:45, 02.12.2025 • POLITICĂ

Dragoș Pîslaru despre Reforma pensiilor speciale și stadiul selecției membrilor CA din transporturi

21:24, 28.11.2025 • POLITICĂ

Alarmă roșie pentru PNRR: Guvernul a analizat un document în primă lectură care vorbește de proiecte blocate, fonduri pierdute, risc fiscal uriaș

Aceste liste vor include: justificarea riscului de neatingere a țintelor și jaloanelor asumate la nivel european; analiza impactului bugetar și sursele de finanțare revizuite; calendarul de implementare și termenul de îndeplinire a rezultatelor.

Prin acest mecanism, Guvernul urmărește să evite blocarea investițiilor esențiale și să optimizeze alocarea fondurilor europene.

Sănătatea în prim-plan: spitale și centre medicale

Una dintre principalele preocupări ale ordonanței este asigurarea continuității proiectelor de infrastructură spitalicească transferate din PNRR către Programul Sănătate 2021–2027. Exemple concrete includ:

• Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota” – continuarea lucrărilor fără întreruperi;
• Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C.C. Iliescu” București;
• Institutul Regional de Oncologie Timișoara;
• noi centre de dezvoltare a competențelor pentru personalul din sănătate.

Pentru aceste proiecte, Compania Națională de Investiții (C.N.I.) va acționa ca partener fără procedură de selecție, valorificând experiența dovedită în gestionarea investițiilor majore. Cheltuielile neeligibile ale C.N.I. vor fi acoperite din bugetul liderului de parteneriat, asigurând claritate financiară.

Transport și infrastructură: evitarea blocajelor majore

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii va avea posibilitatea să încheie acte adiționale la contractele de finanțare, schimbând sursa de finanțare pentru proiectele care nu au fost incluse în memorandumurile aprobate, dar sunt eligibile în cadrul Programului Transport 2021–2027.

Această măsură va permite continuarea proiectelor de autostrăzi, drumuri naționale și metrou, prevenind întârzierile și creșterea costurilor prin penalități.

Mediu și energie: TVA și cogenerare de înaltă eficiență

Pentru proiectele de mediu și energie, ordonanța clarifică modalitatea de acoperire a TVA, evitând suprasolicitarea bugetului public:

1. Investițiile publice locale în mediu vor avea TVA suportată de Fondul pentru Mediu.
2. Subinvestițiile gestionate direct de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor vor fi acoperite din bugetul de stat.
3. Investițiile generatoare de venit vor suporta TVA din partea operatorilor economici, respectând legislația fiscală și principiile sustenabilității financiare.

De asemenea, proiectele de cogenerare de înaltă eficiență, care permit producerea simultană de energie electrică și termică, vor continua să fie finanțate chiar și în cazul diminuării fondurilor europene, prin realocarea sumelor din bugetul de stat.

Proceduri mai flexibile, dar control financiar strict

Ordonanța introduce un mecanism procedural unitar pentru raportarea și regularizarea sumelor aferente cheltuielilor realizate în proiectele care nu mai beneficiază de finanțare europeană. Coordonatorii de reformă și ministerele implicate vor transmite informațiile în 30 de zile către Ministerul Finanțelor, asigurând transparența și corectitudinea execuției bugetare.

De asemenea, se permite realocarea fondurilor europene nerambursabile către finanțare publică națională, menținând coerența proiectelor și evitând blocajele operaționale.

Suspendarea temporară a unor sesiuni de finanțare

Pentru a corela calendarul programului cu recalibrarea investițiilor, ordonanța prevede suspendarea până la 31 decembrie 2026 a sesiunii de depunere a dosarelor de finanțare în cadrul Programului privind creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice.

Această măsură este necesară pentru evitarea lansării unor sesiuni într-un context bugetar și operațional aflat în revizuire și pentru eficientizarea implementării investițiilor strategice.