Agricultura românească în fața blocajului financiar. Acces dificil la fonduri europene și naționale

Doar 30% dintre agricultorii români au reușit anul acesta să obțină finanțare europeană sau națională, în timp ce 70% nu au accesat niciun sprijin, arată Carta Albă a Agriculturii 2025, un studiu realizat de IMM România. Documentul evidențiază un blocaj persistent în accesarea fondurilor, generat în principal de birocrația excesivă, cerințele administrative complexe și lipsa resurselor necesare pentru pregătirea proiectelor.

Micii producători sunt cei mai afectați

Specialiștii subliniază că micii producători sunt cei mai afectați, aceștia având o nevoie urgentă de consiliere, formare profesională și sprijin tehnic pentru a parcurge etapele de elaborare a documentațiilor impuse de finanțări. În ciuda oportunităților oferite de fondurile UE, procedurile complicate continuă să limiteze impactul programelor dedicate modernizării agriculturii.

Analiza arată că politicile europene din perioada 2023-2027 urmăresc direcții clare: tranziția către o agricultură sustenabilă, reducerea emisiilor, protejarea biodiversității, digitalizarea fermelor, instalarea tinerilor fermieri și promovarea economiei circulare. Pentru România, anul 2025 este considerat un moment crucial, având la dispoziție resurse considerabile prin Politica Agricolă Comună, însă capacitatea de absorbție depinde în mod direct de pregătirea instituțiilor și beneficiarilor.

Investițiile fermierilor în 2025: mecanizarea domină prioritar, digitalizarea crește lent

Datele prezentate în cercetare arată că 71,75% dintre fermierii care au investit în acest an au direcționat fondurile către modernizarea echipamentelor și utilajelor agricole. Potrivit autorilor studiului, această pondere ridicată confirmă faptul că mecanizarea rămâne fundamentul creșterii productivității și reducerii costurilor în agricultură.

Un procent de 43,25% a fost orientat către investiții în administrarea fermei, inclusiv software de gestiune, servicii de contabilitate, modernizarea spațiilor administrative și consultanță pentru proiecte europene. Cercetarea arată o profesionalizare treptată a managementului agricol, în contextul în care fermierii devin tot mai preocupați de eficiență și conformitate administrativă.

Digitalizarea ocupă locul trei, cu 25%, indicând un interes în creștere pentru tehnologiile inteligente, precum monitorizarea culturilor prin senzori, sisteme GPS pentru lucrările agricole sau aplicații mobile de management. Autorii notează că, deși procentul este modest în raport cu media UE, se observă un trend clar spre adoptarea agriculturii de precizie.

Un alt indicator important relevat de cercetare este faptul că 12% dintre fermieri au folosit finanțările pentru menținerea activității curente, semnalând presiuni economice puternice generate de costurile ridicate de producție și de condițiile climatice dificile.

Formarea profesională (9,75%) și investițiile în cercetare-dezvoltare (8,75%) rămân inadecvate, deși sunt considerate esențiale pentru modernizarea pe termen lung a sectorului. Raportul evidențiază un decalaj semnificativ între investițiile tangibile, precum utilajele, și cele intangibile, precum inovația, capitalul uman și transferul tehnologic.

Granturile nerambursabile, preferate masiv

Unul dintre capitolele centrale ale cercetării analizează tipurile de finanțări preferate de fermieri. Granturile nerambursabile sunt opțiunea favorită pentru 68,50% dintre respondenți, datorită riscului financiar scăzut și a sprijinului substanțial oferit pentru investiții majore.

Liniile de credit sunt preferate de 34,25% dintre fermieri, fiind utilizate în special pentru acoperirea capitalului de lucru sau a cheltuielilor urgente din perioadele de vârf. În același timp, creditele garantate de stat sunt alese de 24,75% dintre participanți, mai ales de către IMM-urile care nu au posibilitatea de a accesa credite comerciale.

Categoria „alte surse de finanțare”, cu o pondere de 8,75%, include leasingul agricol, finanțările private sau capitalul de risc. Deși reprezintă un segment redus, aceste surse pot deveni importante pentru anumite afaceri agricole în extindere.

În ceea ce privește modalitățile de finanțare efectiv utilizate, cercetarea arată o dependență ridicată de granturile nerambursabile, 75,25% dintre fermieri declarând că acestea au reprezentat principala lor sursă de sprijin. Totuși, accesul la creditare continuă să fie limitat, din cauza cerințelor stricte de garanții și a riscurilor mari percepute de instituțiile bancare.

Specialiștii subliniază necesitatea creării unui cadru mai flexibil de garantare, a diversificării surselor de finanțare și a dezvoltării parteneriatelor public-private, elemente considerate esențiale pentru consolidarea sustenabilității sectorului agricol.

Carta Albă a Agriculturii a fost realizată în 2024, pe un eșantion de 439 de microîntreprinderi, IMM-uri și afaceri agricole din toate regiunile de dezvoltare ale României. Chestionarele au fost completate preponderent de antreprenori și manageri activi în sectoarele vegetal, zootehnic și de procesare, ceea ce asigură o imagine echilibrată asupra realităților din teren.