Rețeaua care a acaparat ANCOM: PSD și PNL controlează cabinetul, auditul și deciziile cheie

 Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, instituția condusă de fostul pesedist Valeriu Zgonea, se confruntă cu un fenomen de captură politică bipartizană, în care rețelele PSD și PNL și-au împărțit practic instituția pe zone de control, compromițând independența față de partidele politice.

Un raport parlamentar transmis Comisiei Europene de către deputatul Florin-Cornel Popovici evidențiază că parcursul unor funcționari-cheie, precum Florin Baranga, Silviu Răzvan Avram și Nicolae Cristian Popovici, arată cum loialitatea politică și legăturile familiale au facilitat plasamente strategice la nivelul cabinetului președintelui, auditului intern și managementului evenimentelor, în paralel cu cumuluri de funcții și activități politice.

Rețeaua PNL, concentrată inițial în Sector 6 și extinsă la nivel național, controlează direcțiile esențiale pentru piața telecom, administrație, relații internaționale, economie și comunicare, creând un echilibru politic stabil dar incompatibil cu cerințele de independență prevăzute de Directiva UE 2018/1972. Numirile vicepreședinților Pavel Popescu (PNL) și Vlad Bontea (PSD), fără expertiză tehnică relevantă și cu legături documentate în rețele politice și de securitate, accentuează încălcarea standardelor europene privind autonomia, competența și imparțialitatea autorităților naționale de reglementare. Această structură bipartizană transformă deciziile strategice ale ANCOM, autoritatea care reglementează și supraveghează sectorul telecomunicațiilor și al comunicațiilor electronice din România, într-un produs al negocierilor politice, nu al criteriilor tehnice și ale interesului public.

Rețeaua PSD

Începând cu 2017 s-au creat structuri informale de loialitate politică PSD în ANCOM. Această rețea s-a perpetuat sub președinția lui Vlad Stoica (13 octombrie 2020 – 10 mai 2023) și s-a consolidat sub Valeriu Ștefan Zgonea (președinte ANCOM din 2023), funcționând pe logica protecției personale, loialității politice și menținerii funcțiilor-cheie sub control.

10:01, 03.12.2025 • Dezvăluiri

ANCOM a eșuat catastrofal în Portul Constanța: doar 14 controale în 5,5 ani, în timp ce la Timișoara s-au făcut 508

12:06, 26.11.2025 • POLITICĂ

ANCOM, instituția condusă de Valeriu Zgonea, criticată pentru comunicare defectuoasă și răspunsuri eronate către deputați

Cazul emblematic al lui Florin Baranga. Parcursul lui Florin Baranga ilustrează mecanismul de capturare PSD. A fost colaborator la biroul parlamentar Sorin Grindeanu (Camera Deputaților), consilier și șef de cabinet când Grindeanu era Ministru pentru Societatea Informațională în Guvernul Ponta, ulterior consilier la Cabinetul Primului-Ministru Grindeanu (2017), apoi angajat la ANCOM cu salariu de 201.083 RON în 2020, 223.807 RON în 2024.

Există un cumul de funcții și activitate politică simultană. În perioada 2020-2024, Baranga a cumulat funcția de la ANCOM cu:

• Consilier Local PSD Comuna 1 Decembrie, Ilfov (indemnizație 7.872 RON în 2024, activ politic confirmă prin Președinția PSD 1 Decembrie din 2022);
• Administrator în Consiliul de Administrare al CNIR – Compania Națională de Investiții Rutiere SA (2022);
• Asociat în două societăți comerciale (SC Moni-Flor Agent de Asigurare SRL și SC KDI Standard SRL).

Cazul Baranga demonstrează mecanismul de perpetuare a rețelelor PSD în ANCOM: traseu direct de la consilier politic Grindeanu la funcție la ANCOM, menținerea activității politice PSD în paralel (Președinte PSD local), cumul strategic de funcții (ANCOM + CNIR + consilier local), și lipsa separației clare între loialitate politică și funcție publică tehnică.

Cazul Silviu Răzvan Avram – emblema capturii PSD. Silviu Răzvan Avram, consilier personal al președintelui ANCOM în 2025, reprezintă cel mai clar exemplu al capturii politice prin PSD:

• Funcții simultane: Consilier personal președinte ANCOM + Președinte Consiliu Supraveghere Hidroelectrica = cumul strategic telecomunicații + energie
• Legături politice directe: Fiul nașului de cununie al lui Sorin Grindeanu + împrumutat de Grindeanu cu 20.000 EUR + finanțator PSD (445.000 lei în 2020)
• Extindere familială ANCOM (confirmat oficial): Soție angajată în Serviciul Evenimente și Deplasări + rudă în Audit Public Intern
• Dosar penal DNA (octombrie 2025): Inculpat pentru vacanțe de lux primite de la firme private (beneficiază de prezumția de nevinovăție)

Prin intermediul lui Avram și familiei sale, PSD controlează: cabinetul președintelui (acces direct la decizie), auditul intern (control verificări), evenimentele și deplasările (acces informații contacte externe).

Cel de-al doilea caz emblematic este cel al lui Nicolae Cristian Popovici – legătura Simonis-ANCOM. Nicolae Cristian Popovici, frate vitreg al lui Alfred Simonis (lider PSD Timiș, vicepreședinte PSD național, președinte Consiliul Județean Timiș, lider al grupului PSD din Camera Deputaților – Parlamentul României, în perioada februarie 2019 – iunie 2023, președinte interimar al Camerei Deputaților, în perioada 15 iunie 2023 – 2 septembrie 2024), a fost angajat pe poziția de consilier personal al președintelui ANCOM Vlad Stoica în perioada 1 septembrie 2021 – 10 mai 2023 (confirmat oficial prin răspuns ANCOM SC-13505/30.06.2025).

Cumul scandalos de funcții (2022) care reiese din declarația de avere din martie 2022 relevă concomitent 3 contracte:

(1) SMART SA Sucursala Timișoara – 32.000 RON/an (salariu);

(2) ANCOM București – 28.000 RON/an (salariu, normă parțială);

(3) SNTFC CFR Călători SA Archives – 30.000 RON/an (indemnizație CA). Total venituri: 90.000 RON/an din 3 instituții publice/companii de stat simultan.

Conform Newsweek, Popovici – „fost vânzător în conducerea a 5 companii de stat, câștigă 22.000 lei/lună, a dat 155.000 lei la PSD” – exemplifică modelul de plasare a persoanelor fără expertiză relevantă în funcții multiple strategice bazat exclusiv pe legături politice și familiale. Astfel, Soția Popovici Claudia lucrează la Autoritatea Electorală Permanentă (17.900 RON/an) și First Bank (44.619 RON/an), asigurând influență în două sectoare sensibile – electoral și financiar-bancar – în paralel cu funcția soțului la ANCOM.

Cazul Popovici confirmă pattern-ul PSD identificat: (1) plasare consilier personal președinte ANCOM = acces direct la informații strategice și decizii; (2) legătură familială directă cu vârful PSD (Alfred Simonis – președinte Camera Deputaților, vicepreședinte național PSD); (3) cumul abuziv de funcții în instituții publice și companii de stat; (4) lipsă expertiză specifică telecomunicații compensată prin loialitate politică; (5) model repetat – Avram (legătură Grindeanu) + Popovici (legătură Simonis) = rețea PSD sistematică la nivelul ANCOM.

Cu domiciliul în Giroc-Timiș și angajări simultane la Timișoara (SMART SA) și București (ANCOM + CFR Călători), Popovici trebuia să parcurgă zilnic sau săptămânal 550 km (6-7 ore cu mașina) pentru a putea fi prezent fizic la toate funcțiile declarate. ANCOM a evitat sistematic răspunsurile la întrebările parlamentare privind programul concret de lucru, atribuțiile specifice, prezența efectivă și compatibilitatea cu celelalte contracte, limitându-se la confirmare formală „normă parțială” fără nicio precizare verificabilă. Această evazivitate sugeră că funcția era o sinecură – salariu plătit pentru loialitate politică și acces la informații strategice, nu pentru prestație efectivă de muncă.

Rețeaua PNL – nucleul Sector 6 și extinderea națională

Rețeaua PNL este mai extinsă numeric decât cea PSD, concentrată în jurul PNL Sector 6 București, coordonată de Ciprian Ciucu, cu Cristin Popa (Director Control ANCOM) ca pilon intern.

Nucleul PNL Sector 6 (9 persoane):

• Cristin Popa – Director Direcție Control (lider PNL Sector 6);
• Iulia Iancu – Expert Deplasări și Evenimente (soția lui Popa);
• Gabriela Constantin – Expert ANCOM (fosta soție a lui Popa);
• Adrian Luca – Inspector (vărul lui Cristin Popa);
• Elena Alina Cristina – Expert Economic (soția lui Andrei Badiu, PNL S6);
• Valentina Enache – Expert Economic (sora lui Adrian Enache, PNL S6);
• Alin Copaci – Expert Documente Clasificate;
• Anca Ioniță – Expert Etică;
• Florin Ioniță – Administrativ.

Extindere națională (7+ persoane):

• Mădălina Dumitrache (Gavrilă) – director administrativ ANCOM, consilier local Sector 1 București;
• Cristiana Flutur – director Internațional ANCOM;
• Silvia Chițac – consilier;
• Flavia și Simona Petruș – consilier și expert PR;
• Oana Alina Moisin – Administrativ;
• Leontin DeMaio – consilier (PNL Timiș).

Totalul estimat este de 16 membri PNL identificați în poziții-cheie.

Modelul bipartizant – Împărțirea instituției pe criterii politice

Datele combinate demonstrează că ANCOM funcționează ca o instituție bipartizană în care PSD și PNL și-au împărțit zonele de influență:

Zone controlate de PSD:

• Cabinet președinte;
• Audit intern;
• Evenimente și deplasări;
• Legături nivel președinte.

Zone controlate de PNL:

• Direcția Control (vital pentru piața telecom);
• Direcția Administrativ;
• Direcția Relații Internaționale;
• Economic;
• PR și Comunicare;
• Etică;
• Documente Clasificate.

Împărțirea teritorială produce un echilibru politic stabil, însă incompatibil cu independența prevăzută de Directiva 2018/1972, în timp ce deciziile strategice rămân subordonate împărțelii PSD-PNL, nu criteriilor tehnice.

Cazurile Pavel Popescu și Vlad Bontea – vicepreședinți ANCOM

Pavel Popescu (PNL) și Vlad Bontea (PSD) reprezintă cazuri emblematice de numiri fără expertiză relevantă în domeniul telecomunicațiilor, bazate exclusiv pe loialitatea politică și pe rețele problematice care extind captura instituțională dincolo de sfera strict politică, către zone de securitate, criminalitate organizată și interese economice opace.

Pavel Popescu (PNL) – conexiuni dubioase

Pavel Popescu a fost numit vicepreședinte ANCOM ca reprezentant al cotei PNL în formula bipartizană de distribuire a instituției. Investigațiile jurnalistice relevă următoarele aspecte grave:

• CV-ul lui Popescu nu conține nicio experiență relevantă în domeniul reglementării comunicațiilor electronice, infrastructurii telecom sau tehnologiilor informaționale. Întreaga sa experiență profesională documentată este în activitate politică pentru PNL, de unde rezultă clar absența totală a experienței în telecomunicații;
• Presa investigativă (Antena 3, 2024) a documentat conexiuni ale lui Pavel Popescu cu elemente infracționale din Sectorul 4 București, sector cunoscut pentru probleme grave de criminalitate organizată. Aceste legături ridică serioase întrebări despre capacitatea sa de a îndeplini funcții de reglementare în mod independent și integru, scrie raportul lui Florin Popovici;
• Istoricul Marius Oprea, într-un comentariu ironic publicat pe platforme media sub denumirea „Imaginea României Pregătite să țină piept lui Putin”, prezintă numirea lui Popescu ca simbolul paradoxal al „României pregătite”, subliniind decalajul între retorica oficială despre profesionalism instituțional și realitatea numirilor bazate pe criterii clientelare și politice;
• Nu există nicio evidență publică a unui proces competitiv de selecție pentru funcția de vicepreședinte ANCOM. Numirea pare să fi urmat exclusiv logica împărțirii politice PSD-PNL, fără evaluare a competențelor tehnice sau verificare a backgroundului personal, deci astfel putem spune că există o totală lipsa transparenței în procesul de selecție.

Vlad Bontea (PSD) – rețele familiale cu SPP și industria de pază

Vlad Bontea reprezintă cota PSD în formula de vicepreședinți ANCOM, cu un profil care evidențiază și mai pregnant încălcarea principiilor de independență și expertiză tehnică:

• Bontea vine din structurile PSD Mehedinți, unde a ocupat funcția de șef PSD Strehaia. Experiența sa profesională documentată este în industria de pază și protecție, nu în sectorul telecomunicațiilor sau tehnologiilor informaționale;
• Investigațiile media (G4Media, 2023; Puterea.ro, 2024) documentează că Bontea este rudă cu Dumitru Iliescu, fostul șef al Serviciului de Protecție și Pază (SPP). Această conexiune familială creează o punte directă între ANCOM și structurile de securitate ale statului, adăugând o nouă dimensiune capturii instituționale;
• Presa (Curentul.info, 2023; Sorina Matei, 2024) a documentat implicarea lui Dumitru Iliescu în episoade violente care au ajuns la Parchetul Național Anticorupție, inclusiv utilizarea de ‘bătăuși’ și tentative de instrumentalizare a evenimentelor naționale (Parada de 1 Decembrie). Aceste conexiuni familiale ridică serioase întrebări despre potențialele conflicte de interese și influențe externe asupra deciziilor de reglementare.
• Investigația Puterea.ro documentează legături între Bontea și Bogdan Mîndrescu (cunoscut ca ‘Vuitton’), sugerând existența unor rețele de interese care depășesc sfera reglementării telecom și se suprapun cu zone opace ale economiei și ale structurilor de securitate informală;
• Traseul profesional Bontea (industrie de pază și protecție → vicepreședinte ANR telecom) este incompatibil cu standardele europene de expertiză și independență pentru autoritățile naționale de reglementare. Această tranziție sugerează criterii de selecție bazate exclusiv pe loialitate politică și inserție în rețele de influență, nu pe competență tehnică.

Încălcări specifice ale dreptului UE prin cazurile Popescu-Bontea

Numirile Popescu și Bontea generează încălcări directe și specifice ale cadrului juridic european, se spune în raport:

• Directiva (UE) 2018/1972, Art. 3(3a) – Independență ANR: Numirea la funcții executive de nivel înalt (vicepreședinte) a unor persoane fără expertiză în domeniu, selectate exclusiv pe criterii de loialitate politică și inserție în rețele extralegale, încalcă frontal cerința ca ANR să „acționeze independent” și să fie „libere de orice intervenție externă sau presiune politică”;
• Directiva (UE) 2018/1972, Art. 3(3b) – Resurse adecvate și personal calificat: Selecția vicepreședinților fără expertiză tehnică relevantă contravine cerințelor privind „personalul calificat și capacitatea administrativă adecvată” necesare îndeplinirii sarcinilor ANR. Background-ul Popescu (activitate politică) și Bontea (industrie de pază, nu telecom) demonstrează că numirile NU respectă criteriul calificării;
• Regulamentul (UE) 2018/1971 (BEREC), Art. 5 – Autonomie administrativă și buget separat: Controlul politic direct prin vicepreședinți PSD și PNL compromite autonomia administrativă și capacitatea ANCOM de a lua decizii bazate exclusiv pe criterii tehnice și pe interesul public european în dezvoltarea pieței unice a comunicațiilor;
• Carta drepturilor fundamentale UE, Art. 41 – Dreptul la bună administrare: Cetățenii UE au dreptul ca „problemele lor să fie tratate imparțial și echitabil de către instituțiile, organele și organismele Uniunii”. O ANR capturată politic și conectată la rețele infracționale NU poate asigura tratament imparțial al operatorilor economici și utilizatorilor de servicii de comunicații electronice;
• Principiul general al dreptului UE – Exigența de imparțialitate a autorităților administrative: Jurisprudența CJUE statuează constant că autoritățile cu funcții de reglementare și supraveghere trebuie să fie „structuralmente independente” de interese politice și economice private. Cazurile Popescu-Bontea demonstrează absența totală a acestei independențe structurale.