România, la un pas de recesiune în 2026. Avertisment dur: orice creștere de taxe poate prăbuși economia

Anul 2026 se conturează ca unul dintre cei mai dificili ani economici pentru România, cu presiuni majore asupra populației și mediului de afaceri. Inflația persistentă, deficitul bugetar ridicat și riscul unor noi măsuri fiscale creează un context fragil, în care orice decizie greșită poate împinge economia direct în recesiune, avertizează analistul economic Adrian Negrescu.

Inflația, povara care lovește pe toată lumea

Adrian Negrescu atrage atenția că principala amenințare pentru anul viitor rămâne inflația, pe care o descrie drept „mama tuturor taxelor”. Potrivit analistului, aceasta afectează întreaga populație, indiferent de nivelul veniturilor, prin erodarea constantă a puterii de cumpărare.

Creșterea prețurilor continuă să apese atât asupra consumatorilor, cât și asupra firmelor, într-un context marcat de incertitudine fiscală, cheltuieli publice ridicate și dificultăți în reducerea deficitului bugetar. Mediul de afaceri este deja supus unor presiuni suplimentare generate de majorarea salariului minim, blocajele financiare și schimbările succesive ale regimului de impozitare.

17:43, 08.12.2025 • POLITICĂ

Victor Negrescu, despre alegerile parțiale: PSD câștigă majoritatea, radicalismul, în scădere

Lovitură pentru microîntreprinderi de la 1 ianuarie 2026

Un element esențial, mai puțin cunoscut de antreprenori, este schimbarea automată a regimului fiscal pentru microîntreprinderi. Începând cu 1 ianuarie 2026, firmele care au realizat în 2025 o cifră de afaceri mai mare de 100.000 de euro vor trece la impozitul pe profit.

Analistul avertizează că această modificare va genera costuri suplimentare importante și va afecta în special micile afaceri, deja vulnerabile. După ce a explicat impactul acestei schimbări, Adrian Negrescu a subliniat gravitatea situației, arătând că multe dintre aceste firme riscă să nu mai supraviețuiască.

„Probabil multe microîntreprinderi se vor închide, confirmând că acest tip de business este pe cale de dispariție”, a spus analistul.

Semnale pozitive, dar extrem de fragile

În ciuda tabloului general sumbru, există și câteva evoluții considerate pozitive. Adrian Negrescu menționează revenirea producției industriale și creșterea exporturilor, semne care ar putea indica o ușoară relansare economică.

De asemenea, există așteptări privind o posibilă reducere a dobânzii de politică monetară după luna iunie 2026, ceea ce ar putea duce la ieftinirea creditelor și la stimularea investițiilor. În acest scenariu, ar putea apărea și noi locuri de muncă, dacă economia va reuși să își repornească motoarele.

Totuși, aceste perspective rămân fragile, în condițiile în care principala temere a mediului de afaceri este legată de creșterea taxelor.

TVA și impozitele, linia roșie a economiei

Analistul avertizează că orice majorare a TVA sau a impozitului pe venit ar avea consecințe severe asupra economiei. O astfel de decizie ar reduce consumul și investițiile, împingând România direct în recesiune.

Deși ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a dat asigurări că în 2026 nu vor exista noi creșteri de taxe, în afara celor deja cunoscute – precum taxele locale și impozitul pe dividende – Adrian Negrescu ridică semne de întrebare privind stabilitatea politică și presiunile din interiorul coaliției de guvernare.

Bugetul, sub o presiune fără precedent

Din punct de vedere bugetar, România se confruntă cu o provocare majoră: reducerea deficitului la 6,2% din PIB, conform angajamentelor asumate față de Comisia Europeană. Pentru a atinge acest obiectiv, statul trebuie să economisească cel puțin 50 de miliarde de lei.

Acest lucru va presupune tăieri de cheltuieli, combaterea evaziunii fiscale și, posibil, listarea pe bursă a unor pachete de acțiuni ale companiilor de stat, multe dintre ele considerate „găuri negre” ale economiei.

Un rol crucial îl joacă și fondurile europene. Până în august 2026, România trebuie să atragă aproape 10 miliarde de euro din PNRR. În lipsa acestora, statul va fi nevoit să se împrumute suplimentar, în condițiile în care nivelul datoriei publice a atins deja valori record.