A fost adoptat proiectul: executarea silită se simplifică radical

Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege care modifică executarea silită, eliminând obligația executorilor judecătorești de a mai solicita încuviințarea unui judecător. Inițiativa legislativă urmărește reducerea duratei proceselor civile și degrevarea instanțelor de un volum considerabil de dosare, în condițiile în care sistemul judiciar este puternic suprasolicitat.

Legea privind executarea silită merge la promulgare

Proiectul de lege a fost votat marți în Camera Deputaților, for decizional, cu o majoritate covârșitoare. Potrivit inițiatorului, senatorul PSD Robert Cazanciuc, actul normativ a întrunit sprijin larg în Parlament și urmează să fie trimis la promulgare.

Robert Cazanciuc a anunțat public rezultatul votului și a subliniat susținerea consistentă de care s-a bucurat inițiativa legislativă.

„Votată cu largă majoritate – 259 de voturi «pentru», legea merge la promulgare”, a precizat Robert Cazanciuc, pe pagina sa de Facebook.

O procedură considerată redundantă, eliminată din Cod

Inițiatorul proiectului explică faptul că actualul mecanism de executare silită presupunea o dublă verificare, deși hotărârea judecătorească era deja definitivă și executorie. Această procedură obliga executorul judecătoresc să solicite aprobarea unui judecător pentru începerea executării, ceea ce ducea la întârzieri și la încărcarea inutilă a instanțelor.

Cazanciuc a arătat că, doar în acest an, pe rolul instanțelor se aflau aproximativ 3,5 milioane de dosare, dintre care un milion la judecătorii, iar jumătate dintre acestea vizau încuviințarea executării silite.

El a explicat că noua lege elimină această etapă suplimentară, considerată lipsită de utilitate practică.

„Actualul mecanism de încuviinţare a executării silite presupune că, după pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive, creditorul trebuie să solicite unui executor judecătoresc punerea în aplicare a hotărârii. Însă executorul este obligat, la rândul său, să ceară aprobarea unui alt judecător pentru începerea executării, deşi hotărârea este deja învestită cu putere executorie. Exista, astfel, o verificare dublă, fără sens, care supraaglomerează instanţele şi prelungeşte durata proceselor civile”, a explicat Robert Cazanciuc.

Impactul modificării: instanțe degrevate și procese mai rapide

Prin eliminarea acestei proceduri, instanțele vor fi degrevate de un volum semnificativ de muncă administrativă, iar resursele vor putea fi concentrate asupra cauzelor care necesită o analiză judiciară propriu-zisă. Potrivit inițiatorului, modificarea legislativă va contribui la creșterea eficienței actului de justiție și la reducerea duratei proceselor.

„Propunerea legislativă elimină această redundanţă, eliberând instanţele de un volum considerabil de muncă inutilă. Astfel, vom putea concentra resursele acolo unde este cu adevărat nevoie, oferind cetăţenilor un sistem de justiţie mai rapid, mai eficient şi mai accesibil”, a mai spus senatorul PSD.

În contextul dezbaterilor mai ample privind eficientizarea justiției, Robert Cazanciuc a formulat și o serie de propuneri pentru grupurile de lucru care analizează reformele necesare în domeniu. Acestea vizează atât resursa umană, cât și infrastructura și procedurile judiciare.

El a subliniat importanța identificării și promovării magistraților cu vocație, a unei pregătiri profesionale solide care să asigure independența acestora, precum și necesitatea accelerării informatizării sistemului judiciar.

„Identificarea, selectarea şi promovarea resurselor umane care au vocaţia de a fi magistraţi, pregătirea profesională care să le asigure independenţa, precum şi dorinţa de a împărţi dreptatea pe bază de lege, probe şi conştiinţă”, a transmis Cazanciuc.

Investiții și reducerea „balastului judiciar”

Totodată, senatorul PSD a atras atenția asupra nevoii de investiții în infrastructura justiției, făcând referire la proiectul Cartierului Justiției, pentru care solicită deblocarea finanțării guvernamentale.

De asemenea, el a pledat pentru reducerea numărului de cauze care ajung pe rolul instanțelor, prin intervenții legislative și prin utilizarea metodelor alternative de soluționare a litigiilor.

„Degrevarea instanţelor prin eliminarea balastului judiciar (…) prin intervenţii normative sau folosindu-se mijloacele alternative de soluţionare a litigiilor – medierea sau arbitrajul”, a mai precizat Robert Cazanciuc.