Moment-cheie pentru reforma pensiilor magistraților: verdictul CCR

Judecătorii Curții Constituționale a României se reunesc duminică, de la ora 13:00, pentru a se pronunța asupra constituționalității legii care modifică regimul pensiilor magistraților. Actul normativ a fost adoptat de Guvernul condus de Ilie Bolojan prin procedura asumării răspunderii în Parlament și este contestat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).

Aceasta este a doua ședință dedicată acestui subiect, după ce, la 10 decembrie, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării. Dezbaterile de atunci au avut loc într-un context public marcat de proteste și de discuții legate de funcționarea sistemului judiciar.

Sesizarea Înaltei Curți și precedentele din CCR

Sesizarea de neconstituționalitate a fost formulată de Secțiile Unite ale ÎCCJ, conduse de judecătoarea Lia Savonea. Aceiași nouă judecători ai Curții Constituționale care urmează să se pronunțe duminică au analizat, în luna octombrie, o primă variantă a legii privind pensiile magistraților.

Atunci, cu un vot de 5 la 4, Curtea a admis sesizarea și a declarat legea neconstituțională, invocând motive de procedură. Majoritatea a considerat că Guvernul era obligat să aștepte termenul de 30 de zile pentru avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) înainte de a recurge la asumarea răspunderii în Parlament.

13:04, 23.12.2025 • POLITICĂ

Acces limitat la economiile din pensiile private: Parlamentul fixează regula de 30%

15:42, 08.12.2025 • Justitie

CEDO decide soarta judecătorului Danileț sancționat pentru postări pe Facebook

Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, judecătorii care au votat pentru admiterea sesizării au fost Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Bogdan Licu și Marian Busuioc. Împotriva admiterii sesizării au votat Simina Tănăsescu, Laura-Iuliana Scântei, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș.

Componența Curții Constituționale

Curtea Constituțională este formată din nouă judecători: Simina Tănăsescu, președinta CCR, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Laura-Iuliana Scântei, Bogdan Licu, Mihaela Ciochină, Marian Busuioc, Csaba Asztalos și Dacian Cosmin Dragoș. Mandatele acestora provin din numiri făcute de președintele României, Senat și Camera Deputaților, conform prevederilor constituționale.

Conținutul legii aflate în analiză

Legea asupra căreia Guvernul și-a asumat răspunderea pentru a doua oară, în 2 decembrie, diferă de prima variantă prin durata perioadei de tranziție. Dacă inițial aceasta era stabilită la 10 ani, noul text prevede o perioadă de 15 ani.

Proiectul stabilește că pensia de serviciu a magistraților va reprezenta 55% din baza de calcul, definită ca media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni de activitate, fără a putea depăși 70% din ultima indemnizație netă. În prezent, pensia de serviciu este de 80% din ultimul salariu brut.

Vârsta de pensionare urmează să crească gradual, cu câte un an, până la atingerea pragului de 65 de ani în anul 2042. Legea menține posibilitatea pensionării anticipate, cu condiția unei vechimi de minimum 35 de ani, însă introduce o penalizare anuală de 2% pentru fiecare an de pensionare înainte de împlinirea vârstei standard.

Argumentele Înaltei Curți

În sesizarea transmisă Curții Constituționale, ÎCCJ susține că legea creează un tratament diferit între magistrați și alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu. Potrivit instanței supreme, plafonarea pensiei la 70% din venitul net este aplicată exclusiv magistraților, în timp ce pentru alte categorii există limite mai ridicate.

Înalta Curte mai arată că legea ar conține termeni considerați neclari și ar avea lacune normative, aspecte care, în opinia instanței, afectează previzibilitatea normei. De asemenea, sunt invocate standarde stabilite prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene a Drepturilor Omului și prin decizii anterioare ale Curții Constituționale.

Avizul Consiliului Superior al Magistraturii

Consiliul Superior al Magistraturii a emis, la 27 noiembrie, un aviz negativ asupra proiectului de lege, aviz cu caracter consultativ. În cadrul ședinței CSM, președinta Consiliului, Elena Costache, a prezentat poziția instituției și a făcut referire la modul în care au fost purtate dezbaterile publice pe tema pensiilor magistraților și la impactul acestora asupra sistemului judiciar.

Așteptările de la decizia CCR

Decizia Curții Constituționale va stabili dacă legea respectă sau nu prevederile constituționale. O eventuală respingere a sesizării ar permite promulgarea actului normativ, în timp ce admiterea acesteia ar obliga Guvernul și Parlamentul să reia procesul legislativ. Hotărârea este așteptată să clarifice cadrul juridic al reformei pensiilor magistraților și raporturile dintre puterile statului în acest domeniu.