Aurul sparge record după record. Cum s-a ajuns la cea mai mare creştere anuală din 1979
Aurul a devenit, în 2025, cel mai clar indicator al stării de neliniște din economia globală. În timp ce bursele oscilează sub presiunea geopoliticii, a inflației persistente și a schimbărilor de politică monetară, metalul prețios a înregistrat o creștere explozivă, nemaiîntâlnită de aproape jumătate de secol.
Contractele futures pe aur tranzacționate la New York au urcat cu aproximativ 71% de la începutul anului, marcând cel mai puternic avans anual din 1979 încoace, potrivit unei analize realizate de CNN, citată de news.ro. Pentru piețele financiare globale, acest avans readuce în prim-plan rolul aurului ca activ de refugiu într-o perioadă marcată de tensiuni internaționale, volatilitate și temeri legate de evoluția economiei mondiale.
Un context care amintește de anii ’70
Ultima dată când aurul a cunoscut o creștere anuală comparabilă, Statele Unite se confruntau cu o criză energetică severă, inflația era scăpată de sub control, iar la Casa Albă se afla Jimmy Carter. Perioada respectivă a fost marcată de instabilitate în Orientul Mijlociu și de incertitudini majore în sistemul financiar internațional.
Anul 2025 prezintă similitudini evidente. Tarifele comerciale distorsionează fluxurile globale, războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei continuă fără o perspectivă clară de final, iar tensiunile dintre Israel și Iran au reizbucnit. În paralel, Statele Unite au confiscat petroliere în largul coastelor Venezuelei, alimentând temerile privind securitatea energetică și comerțul global.
În astfel de perioade, investitorii tind să se retragă din activele considerate riscante și să se orienteze către instrumente percepute drept sigure, iar aurul rămâne una dintre principalele opțiuni.
Aurul, barometru al incertitudinii globale
Metalul prețios este privit, în mod tradițional, ca o investiție capabilă să-și păstreze valoarea în perioade de criză, inflație ridicată sau depreciere a monedelor. Această caracteristică a fost din nou pusă în valoare în 2025.
„Incertitudinea rămâne o caracteristică definitorie a economiei globale. În acest context, aurul a devenit tot mai atractiv ca diversificator strategic și sursă de stabilitate”, a declarat Joe Cavatoni, strateg senior de piață la World Gold Council.
Un dezavantaj clasic al aurului este faptul că nu generează randamente sub formă de dobândă, spre deosebire de obligațiuni. Totuși, această slăbiciune a fost estompată în ultimele luni, pe măsură ce Federal Reserve a început să reducă ratele dobânzilor, ceea ce a dus la scăderea randamentelor obligațiunilor și a sporit atractivitatea aurului.
De la 2.640 la peste 4.500 de dolari uncia
La începutul anului 2025, aurul se tranzacționa în jurul valorii de 2.640 de dolari pe uncie troy. În această săptămână, prețul a depășit pragul record de 4.500 de dolari pe uncie, un nivel fără precedent în istoria recentă a piețelor de mărfuri.
Analiștii de la JPMorgan Chase estimează că aurul ar putea depăși pragul de 5.000 de dolari pe uncie în 2026, în condițiile în care incertitudinile geopolitice persistă, iar politica monetară rămâne favorabilă activelor de refugiu.
Creșterea aurului a depășit cu mult evoluția pieței de acțiuni. Indicele S&P 500 a avansat cu aproximativ 18% în acest an, comparativ cu saltul de 71% al aurului. Diferența este notabilă și în raport cu anul anterior: în 2024, aurul a crescut cu 27%, în timp ce S&P 500 a urcat cu 24%.
Dobânzi mai mici și un dolar mai slab
Perspectivele unor noi reduceri de dobândă din partea Fed în 2026 continuă să susțină aurul, alături de slăbirea dolarului american. Un dolar mai slab face metalul prețios mai accesibil pentru investitorii internaționali, stimulând cererea globală.
De prețurile ridicate beneficiază nu doar investitorii instituționali, ci și bijutierii, precum și persoanele care dețin aur sub formă de bijuterii, care pot valorifica mai ușor aceste active într-un context favorabil.
Băncile centrale cumpără aur în cantități record
Cererea pentru aur nu vine însă doar din partea investitorilor individuali. Băncile centrale cumpără aur în cantități record, iar China se află în fruntea acestui val. Potrivit lui Ulf Lindahl, CEO al Currency Research Associates, Beijingul își majorează rezervele de aur pentru a reduce dependența de activele americane, precum titlurile de stat ale SUA și dolarul.
Această tendință s-a accentuat după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, când guvernele occidentale au înghețat active rusești denominate în dolari. Evenimentul a determinat atât Rusia, cât și China să caute alternative care să le reducă expunerea la deciziile de politică ale Statelor Unite.
„Actualul val de achiziții ale băncilor centrale este diferit, pentru că este profund ancorat în geopolitică”, a explicat Ole Hansen, șeful strategiei pentru mărfuri la Saxo Bank.
Datele World Gold Council arată că băncile centrale au cumpărat peste 1.000 de tone de aur în fiecare din ultimii trei ani, față de o medie anuală de 400–500 de tone în deceniul precedent.
Nu doar aurul strălucește în 2025
Aurul nu este singurul metal prețios care a înregistrat creșteri spectaculoase în acest an. Argintul a avansat cu aproximativ 146% de la începutul anului, platina cu aproape 150%, iar paladiul cu circa 100%, semn că investitorii caută tot mai mult protecție în active tangibile.