Şedinţa de la CCR, blocată din lipsă de cvorum. Amânare pentru ianuarie 2026

Şedinţa în care Curtea Constituţională (CCR) trebuia să tranşeze disputa privind pensiile magistraţilor ar fi blocată, pentru a doua zi la rând, din acelaşi motiv: lipsa cvorumului. Următorul termen a fost stabilit pentru vineri 16 ianuarie, ora 10.00

Un nou blocaj la CCR

Preşedintele Curţii Constituţionale Simina Tănăsescu a declarat că nici luni nu a putut fi întrunit cvorumul de şedinţă pentru a fi luată decizia cu privire la Legea referitoare la pensiile magistraţilor. Următorul termen a fost stabilit pentru vineri 16 ianuarie, ora 10.00.

11:42 • ACTUALITATE

O premieră care spulberă autoritatea CCR: judecătorii care au ales boicotul

11:22 • POLITICĂ

Ministrul USR al Apărării a luat foc: ”CCR își bate joc de România”

Trei dintre judecătorii Curții Constituționale au făcut o solicitare astfel încât să existe o amânare pentru această ședință a Curții Constituționale și să se găsească o soluție încât ședința să aibă loc în ianuarie, pe 15 sau până pe 22 ianuarie. Însă, până în acest moment, nu a venit un răspuns în acest sens din partea conducerii CCR.

Surse citate de Antena 3 CNN spun că, ieri, președintele Curții Constituționale ar fi refuzat să vină cu o amânare pentru luna ianuarie și ar fi dat termen chiar ziua de astăzi, iar astăzi nu ar fi cvorum de ședință pentru Curtea Constituțional: din nouă judecători de la Curtea Constituțională, sunt prezenți în acest moment în sală doar cinci. Este vorba de aceiaşi patru judecători care au lipsit și ieri.

Blocajul procedural și reforma pensiilor speciale

Curtea Constituțională a României este așteptată să tranșeze luni, la a treia încercare, soarta Legii pensiilor magistraților, după un episod procedural controversat desfășurat duminică. Ședința anterioară a fost suspendată din lipsa cvorumului legal de șase membri, după ce patru judecători au părăsit deliberările. Situația a generat reacții polarizate în lumea juridică: fostul președinte CCR, Augustin Zegrean, a subliniat dificultatea atingerii unui consens în actuala componență, în timp ce profesorul Valerius M. Ciucă a catalogat gestul părăsirii sălii drept o „autodemisie”, avertizând că acești judecători s-ar plasa în afara ordinii constituționale.

Fondul disputei îl reprezintă reforma drastică asumată de Guvern prin angajarea răspunderii în Parlament. Noua lege modifică radical statutul magistraților, impunând creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani și o vechime minimă de 35 de ani. De asemenea, algoritmul financiar se schimbă: pensia va fi calculată la 55% din media veniturilor brute pe ultimele 60 de luni, cu o plafonare a cuantumului net la 70% din ultimul venit.

Înalta Curte de Casație și Justiție a atacat legea invocând o „discriminare evidentă” față de alte categorii de pensii de serviciu și încălcarea independenței justiției. Instanța supremă reclamă lipsa unei perioade reale de tranziție, arătând că pentru 45% dintre magistrații aflați în funcție vârsta de pensionare va crește brusc la 65 de ani, o măsură considerată imprevizibilă și abruptă.