Execuția bugetară dă rezultate: deficitul după 11 luni ajunge la 6,4% din PIB
Execuţia bugetului general consolidat după primele 11 luni ale anului 2025 indică un deficit nominal de 121,77 miliarde de lei, echivalentul a 6,4% din PIB, în scădere cu 0,74 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2024, când deficitul se situa la 7,15% din PIB, a anunțat luni Ministerul Finanțelor.
Venituri și cheltuieli la Guvern
Această evoluție reprezintă prima victorie fiscală a Guvernului condus de premierul Ilie Bolojan, care în septembrie estimase că deficitul nu va putea fi redus sub 8% în acest an și că, în 2026, ar putea ajunge în jurul valorii de 6%.
Veniturile bugetului general consolidat au totalizat 591,91 miliarde de lei, în creștere cu 13% față de aceeași perioadă a anului precedent. În termeni de PIB, veniturile au crescut cu 1,34%, susținute atât de veniturile curente, cât și de fondurile europene.
Cheltuielile au însumat 713,68 miliarde de lei, în creștere nominală cu 9,9% față de perioada similară din 2024. Exprimate ca procent din PIB, acestea au urcat la 37,52%, de la 36,93% anul trecut. Ministerul Finanțelor precizează că ritmul de creștere al cheltuielilor s-a temperat comparativ cu anul precedent, semnalând o încetinire a expansiunii cheltuielilor publice raportate la PIB.
Evoluția deficitului pe lunile anului
Pentru primele zece luni ale anului, deficitul se ridica la 108,87 miliarde lei, adică 5,72% din PIB. Ținta oficială pentru întregul an 2025 este de 8,4% din PIB, respectiv 159,8 miliarde lei.
Premierul Ilie Bolojan sublinia în septembrie importanța reducerii deficitelor:
„Anul viitor ar trebui să coborâm cât mai aproape de 6% deficit, în așa fel încât să fim în situația în care cheltuielile de funcționare să nu crească mult mai mult decât veniturile. Este esențial ca datoriile României să nu mai crească.”
Rezultatele din primele 11 luni sugerează că Guvernul a reușit să reducă presiunea asupra finanțelor publice, oferind o traiectorie mai sustenabilă pentru anul 2026.
Legea pensiilor magistraților, blocată până pe 16 ianuarie
Proiectul Guvernului Ilie Bolojan privind pensiile magistraților „este momentan compromis”, a afirmat deputatul USR Stelian Ion, fost ministru al Justiției, după ce Curtea Constituțională a amânat luni luarea unei decizii până pe 16 ianuarie 2026. Motivul principal este faptul că legea prevede intrarea în vigoare de la 1 ianuarie, ceea ce devine imposibil în contextul amânării.
Stelian Ion a explicat că „prin sabotajul realizat de către cei patru judecători propuși la CCR de PSD, proiectul de lege referitor la pensiile magistraților este momentan compromis”.
El a precizat că, în eventualitatea în care obiecțiile de neconstituționalitate vor fi respinse, legea va trebui modificată de urgență de Parlament, astfel încât să fie publicată într-un mod coerent și să respecte termenele legale.
Deputatul a subliniat impactul negativ asupra imaginii României:
„Oare cum se vede din exterior povestea asta? Părem oameni serioși, cu toate țiglele pe casă?”
Ministrul USR al Apărării, Radu Miruță, a avertizat și el că amânarea deciziei CCR va duce la noi dezbateri în Parlament și ar putea întârzia implementarea reformei:
„Nici nu prea contează ce se întâmplă pe 16 ianuarie, pentru că trebuie să se întoarcă în Parlament. O altă consecință majoră este riscul de a pierde bani din PNRR.”
Jalonul 215 din PNRR, în valoare de 231 de milioane de euro, depinde de această reformă. Acesta prevedea „intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale” și avea termen 28 noiembrie 2025. Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, Bruxellesul a informat România că jalonul nu mai poate fi considerat îndeplinit în mod satisfăcător, iar fondurile rămân suspendate până la adoptarea legii.