Justiția schimbă regulile jocului în România: copil protejat prin ordin judecătoresc pentru violență psihologică
Justiția din România marchează un moment istoric în protecția drepturilor copilului, după ce o instanță a emis, pentru prima dată, un ordin de protecție motivat exclusiv de alienare parentală și violență psihologică. Decizia schimbă radical abordarea statului față de abuzul emoțional și stabilește un precedent important în cazurile în care copiii sunt victime directe ale conflictelor dintre adulți.
Primul ordin de protecție pentru violență psihologică asupra unui copil
Anunțul privind această hotărâre a fost făcut public de Alina Gorghiu, care a explicat că instanța a recunoscut, în mod explicit, alienarea parentală ca formă de violență psihologică exercitată asupra copilului. Cazul nu vizează agresiuni fizice, ci un abuz emoțional de lungă durată, manifestat prin ruperea forțată a relației copilului cu unul dintre părinți și prin menținerea acestuia într-un mediu nociv.
În mesajul său, Alina Gorghiu a subliniat caracterul fără precedent al deciziei, arătând că pentru prima dată un ordin de protecție este emis strict pentru violență psihologică, fără existența unor fapte de violență fizică.
„Pentru prima dată, justiția din România a emis un ordin de protecție pentru alienare parentală și violență psihologică asupra unui copil”, a spus Alina Gorghiu.
Un copil ținut departe de un părinte timp de șase ani și jumătate
Potrivit informațiilor prezentate public, copilul aflat în centrul acestui dosar a fost separat de unul dintre părinți timp de șase ani și jumătate. Deși instanțele constataseră anterior existența alienării parentale, măsurile dispuse nu au fost puse în aplicare în mod eficient, iar copilul a continuat să trăiască într-un context abuziv.
Alina Gorghiu a evidențiat această problemă sistemică, explicând că, deși situația fusese deja confirmată prin hotărâri judecătorești, copilul a rămas expus riscului psihologic:
„Deși alienarea parentală fusese constatată anterior, copilul a rămas expus”.
Instanța schimbă abordarea: protecția copilului, prioritară
Elementul central al deciziei îl reprezintă concluzia instanței potrivit căreia menținerea copilului lângă agresor produce traume mai grave decât separarea temporară, în scop de protecție.
Această constatare răstoarnă o practică îndelungată, în care judecătorii au evitat separarea copilului de părintele agresor, de teama unor efecte emoționale suplimentare.
Alina Gorghiu a explicat că instanța a formulat clar această poziție: „Menținerea copilului lângă agresor este mai traumatizantă decât separarea pentru protecție”.
În baza acestei concluzii, judecătorii au emis un ordin de protecție exclusiv pentru violență psihologică și socială, măsură extrem de rar aplicată până în prezent în România.
Violența psihologică, recunoscută ca formă reală de abuz
Decizia transmite un mesaj ferm privind recunoașterea violenței psihologice ca formă reală și gravă de abuz. Alina Gorghiu a subliniat că, în astfel de situații, copiii nu sunt simpli martori ai conflictelor dintre adulți, ci victime directe.
„Violența psihologică este violență reală. Copiii sunt victime directe, nu martori ai conflictelor dintre adulți. Statul trebuie să intervină la timp, nu după ce răul este făcut.”, a spus Gorghiu.
Aceasta a atras atenția asupra faptului că, pentru numeroase familii, alienarea parentală nu este o temă teoretică, ci o realitate dureroasă trăită zilnic.
Instanța a dispus ca părintele agresor să păstreze distanța față de copil și să poarte brățară electronică de monitorizare. De asemenea, măsura de protecție a fost extinsă și asupra membrilor familiei părintelui agresor, judecătorii reținând că aceștia au avut un rol activ în procesul de alienare parentală.
În urma ordinului de protecție, copilul a fost plasat în siguranță, alături de părintele față de care fusese alienat.
Dosarul a fost instrumentat de avocata Irina Tomescu, cunoscută pentru abordarea alienării parentale ca formă severă de violență psihologică. Aceasta a arătat că valoarea de precedent a deciziei este dată atât de soluția finală, cât și de nivelul ridicat de probare cerut de instanță.
Avocata a explicat dificultatea demonstrării acestui tip de abuz, arătând că alienarea parentală presupune un proces lent și sistematic de manipulare emoțională:
„Este foarte greu de demonstrat. A fost nevoie de ani de documente, evaluări psihologice, hotărâri succesive și probe consistente”.