Nicușor Dan merge la Washington, la invitația lui Trump. România, observator în „Consiliul Păcii”

România va participa săptămâna viitoare la prima reuniune a „Consiliului Păcii”, structură internațională nou creată printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU și susținută de președintele american Donald Trump. Anunțul a fost făcut de președintele României, Nicușor Dan, care a precizat că a acceptat invitația omologului său american și că țara noastră va avea calitate de observator.

Participarea are loc într-un context internațional tensionat, în care noua structură este privită cu rezerve de mai multe democrații occidentale importante.

România va avea calitate de observator

Șeful statului a explicat că prezența României la Washington are la bază susținerea procesului diplomatic inițiat prin rezoluția adoptată în luna noiembrie de Consiliul de Securitate al ONU, la inițiativa Statelor Unite.

„Voi participa săptămâna viitoare la prima reuniune a Consiliului Păcii la Washington, răspunzând invitației președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump. România va avea calitate de observator și voi reafirma sprijinul nostru ferm pentru eforturile internaționale de pace și deschiderea de a participa la procesul de reconstrucție din Fâșia Gaza”, a declarat Nicușor Dan.

17:09, 13.02.2026 • Internațional

Moscova ia în calcul să-l invite pe Donald Trump la parada de 9 mai

22:20, 12.02.2026 • ACTUALITATE

Nicuşor Dan refuză invitația lui Trump: România va fi doar observator în Consiliul pentru Pace

Acesta a subliniat că România a susținut constant identificarea unei soluții pentru încheierea conflictului și a acordat sprijin populației civile din Gaza, inclusiv prin operațiuni de evacuare medicală de urgență.

Ce este „Consiliul Păcii”

Inițial conceput pentru implementarea unui plan de pace în Gaza, „Consiliul Păcii” pare să își fi extins rapid obiectivele. Structura sa instituțională îi conferă președintelui american o influență majoră asupra direcției și deciziilor organismului.

Potrivit unei analize publicate de The Guardian, mai multe democrații occidentale importante au decis să nu participe la prima reuniune. Franța, Germania, Marea Britanie și Canada și-au anunțat absența.

Lista țărilor care au confirmat aderarea include aproximativ 20 de state, printre care Albania, Argentina, Armenia, Azerbaidjan, Bahrain, Belarus, Bulgaria, Egipt, Ungaria, Israel, Kazahstan, Maroc, Pakistan, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.

Agenția Reuters a remarcat că puține dintre statele înscrise sunt democrații consolidate.

Contribuție financiară de 1 miliard de dolari

Carta noului organism prevede că fiecare stat membru trebuie să contribuie cu 1 miliard de dolari pentru a face parte din structură. Documentul promite „asigurarea unei păci durabile în zonele afectate de conflict” și propune un mecanism internațional „mai flexibil și mai eficient”, formulare interpretată de unii diplomați drept o critică indirectă la adresa ONU.

Deși a fost creat ca administrație de tranziție pentru implementarea unui plan în 20 de puncte privind Gaza, carta actuală nu mai menționează explicit acest teritoriu.

Puteri extinse pentru Donald Trump

Structura acordă președintelui SUA un rol dominant. Potrivit prevederilor, acesta poate convoca reuniunile, bloca decizii ale Consiliului Executiv și revoca membri.

Citeşte şi: Nicușor Dan confirmă invitația la Consiliul lui Trump. Bucureștiul cere clarificări înainte de decizie

Înlocuirea sa ar putea avea loc doar prin demisie voluntară sau printr-un vot unanim al unui executiv format din persoane numite chiar de el.

Într-un discurs din ianuarie, Donald Trump a descris Consiliul drept „unul dintre cele mai consecvente organisme create vreodată în istoria lumii” și a sugerat că, odată complet funcțional, acesta ar putea interveni și în alte situații de conflict.

Temeri privind un rival al ONU

Mai multe capitale occidentale privesc noua structură ca pe un posibil rival direct al ONU. Franța a anunțat oficial că nu va participa, invocând riscul ca organismul să intre în conflict cu atribuțiile Națiunilor Unite. În replică, Trump a sugerat impunerea unor taxe comerciale punitive pentru a presa Parisul să adere.

În acest context geopolitic tensionat, proiectul „Consiliului Păcii” generează dezbateri privind echilibrul instituțional, legitimitatea deciziilor și relația dintre SUA și aliații săi tradiționali.