Dincolo de fotografii oficiale: Ce are de câștigat România din planul lui Trump pentru Gaza?
Președintele Nicușor Dan se va deplasa la Washington pentru a participa, în calitate de observator, la Consiliul Păcii lansat de Donald Trump, inițiativă legată de implementarea unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU privind reconstrucția și administrarea Fâșiei Gaza. Fostul ministru de Externe și fost consilier prezidențial Cristian Diaconescu a explicat la Digi24 că România se prezintă la Washington cu un aport deja implementat în domeniul sprijinului umanitar pentru Gaza.
Conform acestuia, decizia de a participa ar trebui analizată în funcție de interesele proprii ale României. În contextul refuzului mai multor state europene de a participa la același Consiliu, România se poziționează ca stat care urmează propriul mandat în cadrul dreptului internațional și al coalițiilor de voință existente.
Care ar fi mandatul lui Nicușor Dan
Cristian Diaconescu a precizat că mandatul pentru președintele României are la bază participarea la un mecanism multilateral similar celor aplicate în sprijinul Ucrainei, cu diferența că structura Consiliului Păcii inițiat de Donald Trump este în curs de constituire. Mandatul actual include participarea ca observator și sprijinul umanitar implementat, iar orice extindere sau modificare a participării ar necesita evaluări suplimentare.
Din punct de vedere juridic, implicarea României trebuie analizată de Ministerul Afacerilor Externe în raport cu tratatele internaționale existente și obligațiile asumate anterior. În plus, aspectele de securitate legate de participarea României sunt supuse analizei Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), iar eventualele costuri sau obligații suplimentare ar trebui aprobate prin Parlament, conform legii 530/2003.
Președintele României ar trebui să aibă stabilite în prealabil trei teme principale de discuție
Diaconescu a menționat că președintele României ar trebui să aibă stabilite în prealabil trei teme principale de discuție. Aceste teme ar trebui să fie în concordanță cu interesele României și ale Statelor Unite, să fie clar formulate și să permită obținerea unor rezultate imediate.
Între acestea se numără colaborarea în domeniul logistic și securitar, rolul României în zona sudică a NATO, cooperarea în domeniul energetic și al resurselor minerale, precum și alte subiecte industriale care ar putea fi abordate în context bilateral. Toate acestea sunt considerate domenii de interes pentru ambele state, iar discuțiile se vor desfășura în paralel cu mecanismele multilateralelor, fără a se substitui acestora.
Deplasarea la Wahington nu e un gest simbolic
Rezoluția Consiliului de Securitate adoptată în noiembrie 2025 a fost aprobată cu două abțineri, Rusia și China. Ulterior, președintele Donald Trump a inițiat Consiliul Păcii, cu semnăturile necesare pentru implementarea acestei rezoluții și cu includerea altor elemente în contextul gestionării crizei din Gaza.
Fostul ministru de Externe a subliniat că România se deplasează la Washington pe baza unui aport concret deja existent, iar prezența sa nu trebuie interpretată ca gest simbolic sau oportunism politic. Aceasta se înscrie într-un cadru de colaborare stabilit anterior, cu implicarea statelor din regiune și a Israelului.
De ce unele state l-au refuzat pe Trump
Participarea României contrastează cu decizia altor state europene de a nu se implica în Consiliul Păcii. În analiza lui Diaconescu, aceste decizii trebuie interpretate prin prisma intereselor proprii și a capacității de a acționa într-un context internațional complex.
Potrivit acestuia, evaluarea strategică trebuie să se facă pe două paliere: determinarea intereselor proprii și a predictibilității statelor partenere, fără a urmări doar alinierea automată la deciziile altor state sau la semnale politice externe.
„Lumea de astăzi, când și Davos și la Munchen am auzit din voce avizate, și n-au prea existat variante de interpretare, faptul că ordinea mondială este într-o fază de ruptură, nu am auzit în egală măsură cineva să contrazică această aserțiune. Înseamnă că o redistribuire, o reorganizare a intereselor va exista. După părerea mea, față de acest subiect, ca de altfel și alte teme, trebuie să gândim pe două paliere. Nu acela că suntem stat mic, stat mare sau stat care este deștept, dacă se aliniază, ci stat inteligent din punct de vedere al propriilor interese, chiar dacă la un moment dat nu coincid așteptările. Faptul că te evaluez, eu partener al României, și îmi dau seama că ai acționat conform unui anume tip de contexte și ești, din această perspectivă, predictibil. Acesta este principalul argument pe care trebuie să-l pui pe masă, evident, în urma unor elemente strategice pe care le-ai analizat acasă. Atenție, nu la improvizație și nu în ideea de a-ți face fotografii. Văd o campanie să-ți faci poze. Oameni buni, haideți să o lăsăm deoparte. Situația e mult mai grea”, a susținut Diaconescu.
Cum ar trebui pregătită o întâlnire Nicușor Dan-Donald Trump
Diaconescu a menționat că vizita trebuie pregătită printr-o serie de analize și proiecte clare. O întâlnire bilaterală între președintele României și Donald Trump ar trebui să aibă pe masă un proiect detaliat, care să concretizeze domeniile și direcțiile de interes pentru ambele state.
„Înțeleg că la nivel instituțional au gândit această vizită. Nu știu care sunt elementele de context și țintele pe care și le propune președintele din această perspectivă. Mi-aș dori o bilaterală separată, așezată, cu un proiect solid pe masă, care într-adevăr să concretizeze domeniile, direcțiile la care și România și Statele Unite sunt interesate. Și din punctul de vedere al Statelor Unite, există interese foarte serioase în a colabora cu România. Să ieșim din acest tip de paradigmă de «Ce le dăm noi lor, ca ei să fie cumsecade cu noi?» Vă rog frumos, nu intrăm în această logică «cine nu e cu mine e împotriva mea». Nu, sunt elemente mult mai complexe. Din această perspectivă, mi-aș dori o bilaterală așezată, care nu amestecă momentele, care nu reprezintă o inerție a unui semnal multilateral privind acest «Board of Peace», față de care nu știm deocamdată care ar fi statutul observatorului, pentru că în cartă nu apare această denumire. Vor fi la aceeași masă”, a afirmat Cristian Diaconescu.
Să evităm logica „ce oferim pentru a fi tratați favorabil”
Participarea la Consiliul Păcii este integrată într-un context mai larg, în care redistribuirea intereselor internaționale este în desfășurare. Diaconescu a spus că România trebuie să evalueze orice acțiune în cadrul Consiliului nu doar prin prisma relațiilor bilaterale, ci și în raport cu alte obligații internaționale și tratate la care este parte.
„Înțeleg că la nivel instituțional au gândit această vizită. Nu știu care sunt elementele de context și țintele pe care și le propune președintele din această perspectivă. Mi-aș dori o bilaterală separată, așezată, cu un proiect solid pe masă, care într-adevăr să concretizeze domeniile, direcțiile la care și România și Statele Unite sunt interesate. Și din punctul de vedere al Statelor Unite, există interese foarte serioase în a colabora cu România. Să ieșim din acest tip de paradigmă de «Ce le dăm noi lor, ca ei să fie cumsecade cu noi?» Vă rog frumos, nu intrăm în această logică «cine nu e cu mine e împotriva mea». Nu, sunt elemente mult mai complexe”, a declarat Diaconescu.