Alertă în economia României: Transportatorii cer tăierea de urgență a accizelor pentru a evita un preț de 10 lei pe litru la pompă

Instabilitatea extremă din Orientul Mijlociu și evoluția nefavorabilă a pieței internaționale a petrolului pun România în fața unui scenariu economic sumbru. Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) a lansat un apel disperat către Guvern, solicitând intervenția imediată asupra taxării carburanților. Transportatorii avertizează că, fără o reducere substanțială a accizelor, țara riscă să intre într-o criză fără precedent, alimentată de explozia prețurilor la benzină și motorină, care va pune la pământ industria și puterea de cumpărare a populației.

Pragul psihologic de 10 lei și avertismentul oficial

Temerile transportatorilor sunt confirmate chiar de prognozele de la vârful Ministerului Energiei. Evoluția barilului de petrol pe piețele externe ar putea împinge prețul carburanților la cote istorice, greu de suportat pentru economia românească. Reprezentanții COTAR îl citează pe ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care a pus marți.

„Vom putea să ajungem, dacă va depăși barilul 110-120 de dolari, și la acel prag psihologic de 10 lei”, a declarat Bogdan Ivan.

Această perspectivă a generat o reacție dură din partea operatorilor de transport, care acuză lipsa unor măsuri concrete de protecție.

„Vrem să fim înștiințați în legătură cu demersurile care se fac, la nivel de guvern, pentru a fi absorbit acest șoc, pentru că simpla declarație a ministrului Energiei în legătură cu presupuse demersuri nu ne ajută cu nimic, mai ales după ce am văzut cum ministrul care trebuia să aibă deja situația sub control s-a contrazis în declarații în mai puțin de 24 de ore, pe același subiect”, transmit transportatorii.

Povara accizelor și pierderea competitivității

România se confruntă cu un nivel de impozitare a carburanților mult peste media europeană, ceea ce afectează direct competitivitatea transportatorilor rutieri. Acciza la motorină a atins anul trecut un maxim istoric de 466 euro/1.000 litri, o valoare mult mai mare față de minimul impus la nivel european, de 330 euro. În acest context, COTAR solicită o rambursare a accizei de aproximativ 0,75 lei pe litru pentru a menține funcționale firmele de transport.

Nici benzina nu a scăpat de majorări. De la 1 ianuarie 2025, acciza a crescut la 2.528 lei pentru 1.000 de litri, față de pragul anterior de 2.382 lei. Această presiune fiscală, coroborată cu fluctuațiile de TVA și evoluția pieței în 2026, a făcut ca prețurile la pompă să depășească frecvent pragul de 8 lei, sufocând consumul.

Apelul pentru înjumătățirea taxelor și salvarea consumului

Soluția propusă de transportatori este una radicală: reducerea cel puțin la jumătate a accizelor pentru a amortiza șocul scumpirilor. Vasile Ștefănescu, președintele COTAR, subliniază că statul a profitat prea mult timp de pe urma suprataxării, iar acum este momentul ca Guvernul să susțină economia reală.

„Înțelegem că statul român a profitat până acum de lipsa de reacție a românilor, colectând sume foarte mari de bani la buget din suprataxarea carburanților, dar în situația actuală, prima măsură pe care Guvernul trebuie să o ia este eliminarea măcar pe jumătate a accizelor, pentru a susține economia României. Creșterile accizelor la carburanți influențează direct prețul final plătit de consumatori, nu doar pentru benzină și motorină, ci pentru toate produsele și serviciile, ceea ce poate duce, în situația actuală, la cea mai gravă criză economică, România având o economie bazată pe consum”, a declarat Vasile Ștefănescu, președinte COTAR.

Impactul social al inacțiunii guvernamentale

Dacă solicitările COTAR vor fi ignorate, efectele se vor resimți în buzunarul fiecărui român. Transportul reprezintă coloana vertebrală a aprovizionării cu alimente și bunuri de larg consum, iar orice leu în plus la motorină se traduce automat în prețuri mai mari la raft.

Transportatorii avertizează că economia României, fiind una bazată preponderent pe consum, nu poate rezista unei inflații galopante generate de costurile energetice, fără măsuri fiscale de urgență care să plafoneze sau să reducă povara accizelor.