Bruxelles-ul atrage atenția asupra sărăciei din regiunile rămase în urmă ale României

Diferențele de dezvoltare dintre regiuni continuă să reprezinte o provocare majoră pentru multe state din Uniunea Europeană, însă în cazul României aceste discrepanțe sunt mai pronunțate, potrivit vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Roxana Mînzatu. Oficialul european a explicat că, deși fenomenul polarizării există la nivelul întregului bloc comunitar, anumite țări, inclusiv România, resimt mai puternic efectele acestei diviziuni economice și sociale.

Declarațiile au fost făcute într-un interviu difuzat sâmbătă seară de Euronews România, în care comisarul european pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă și pregătire a vorbit despre rolul fondurilor europene în reducerea decalajelor de dezvoltare.

Discrepanțe mari între regiuni

Roxana Mînzatu a subliniat că polarizarea economică și socială nu este o realitate exclusiv românească, ci una care se regăsește în mai multe state membre ale Uniunii Europene. Totuși, în România diferențele dintre zonele dezvoltate și cele aflate în sărăcie sunt mai accentuate.

„Este o polarizare în interiorul statelor membre, nu doar în România, între regiuni foarte dezvoltate şi regiuni cu sărăcie uneori extremă. România are o polarizare mai mare, într-adevăr, şi aici este şi motivul pentru care România primeşte aceste fonduri europene, această politică de coeziune care face ca, în anumite state membre, nu toate, dar mai ales cele care au aderat după 2004 să intre zeci de miliarde de euro tocmai pentru a recupera aceste decalaje de dezvoltare”, a declarat Roxana Mînzatu.

08:30 • ACTUALITATE

UE pregătește un plan major împotriva sărăciei. Strategia va fi prezentată în luna mai

11:46, 23.12.2025 • SOCIAL

Harta sărăciei din România la final de 2025: Topul orașelor unde se trăiește cel mai greu. Alexandria și Vaslui, lideri negativi

Fonduri europene pentru educație și combaterea sărăciei

Oficialul european a precizat că, în actualul exercițiu bugetar 2021-2027, România beneficiază de aproximativ 7 miliarde de euro destinate educației și reducerii fenomenului de excluziune socială.

Aceste fonduri sunt alocate pentru programe de combatere a abandonului școlar, pentru acordarea mesei calde elevilor, formarea cadrelor didactice și dezvoltarea serviciilor de tip after-school. În același timp, o parte importantă a finanțărilor este orientată către programe sociale adresate persoanelor vulnerabile, precum ajutoare alimentare sau inițiative de screening medical menite să prevină agravarea problemelor de sănătate în comunitățile defavorizate.