Aurul și argintul ating prețuri record. Bijuteriile se scumpesc în România

Creșterea spectaculoasă a cotațiilor internaționale privind aurul și argintul începe să se resimtă puternic și pe piața bijuteriilor din România. Comercianții spun că prețurile la raft au început să crească, iar vânzările sunt afectate de costurile tot mai mari ale metalelor prețioase. În același timp, reprezentanții industriei atrag atenția asupra unor lacune legislative care pot favoriza concurența neloială și pierderi la bugetul statului.

Aurul și argintul explodează

Scumpirea bijuteriilor din România este strâns legată de evoluția fără precedent a piețelor internaționale de metale prețioase.

Potrivit reprezentanților Colegiului Producătorilor și Comercianților de Bijuterii, aurul și argintul au înregistrat creșteri importante într-un interval scurt de timp.

Președintele organizației, Mihai Trif, a explicat că doar în prima lună a anului 2026 prețul aurului a crescut cu peste 17%, după ce în 2025 metalul prețios a avut o apreciere de peste 64%.

12:31, 13.03.2026 • ACTUALITATE

Cum a fost influenţat preţul aurului de războiul din Orientul Mijlociu

13:31, 10.03.2026 • Agricultura

Limitări drastice la cumpărarea terenurilor agricole: Proiect de lege

„Doar în luna ianuarie 2026, am asistat la o creştere a preţului aurului de peste 17%. Această tendinţă vine pe fondul unui an 2025 istoric, în care aurul s-a apreciat cu 64,58%, reconfirmându-şi statutul de activ de refugiu preferat în perioade de volatilitate economică globală”, a explicat Mihai Trif.

Evoluția argintului a fost și mai spectaculoasă, acesta înregistrând o creștere de aproape 148% în aceeași perioadă.

„Mai impresionantă a fost evoluţia argintului, care a înregistrat un avans spectaculos de 147,95%. În acest context, producătorii şi comercianţii au fost nevoiţi să îşi actualizeze preţurile în raport cu aceste valori de referinţă”, a declarat președintele CPCB.

Nu toate scumpirile ajung imediat la raft

Chiar dacă prețurile metalelor prețioase au crescut rapid, comercianții spun că nu toate majorările s-au reflectat imediat în prețurile bijuteriilor.

În multe cazuri, magazinele au ales să suporte o parte din costuri prin reducerea propriilor marje de profit, pentru a păstra produsele accesibile clienților.

„Bijuteria, dincolo de valoarea sa estetică şi emoţională, are la bază o materie primă tranzacţionată la bursă, iar preţul de vânzare este direct corelat cu aceste cotaţii şi cu costurile de producţie aferente”, a explicat Mihai Trif.

Impactul scumpirilor diferă însă în funcție de tipul bijuteriei.

La produsele în care metalul reprezintă cea mai mare parte din valoare, cum sunt verighetele, lanțurile simple sau brățările masive, creșterea prețului aurului se vede mult mai rapid.

„La produse cu pondere mare de metal (…) transferul creşterii cotaţiilor este cel mai vizibil şi mai rapid, preţul final reflectând în proporţie de 70-90% fluctuaţiile de la bursă”, a precizat președintele CPCB.

În schimb, la bijuteriile cu design complex sau gramaj mic, unde costul manoperei este mai mare, scumpirile sunt mai temperate.

Producătorii încearcă să se adapteze

Creșterea prețurilor metalelor prețioase afectează și volumul vânzărilor de bijuterii.

Potrivit reprezentanților industriei, mulți clienți care revin în magazine după câțiva ani sunt surprinși de diferențele mari de preț.

„Sectorul bijuteriilor (…) resimte adesea primul efectele perioadelor de incertitudine geo-politică sau economică. Impactul este resimţit cel mai acut de clienţii care revin în magazine după o pauză de 2-3 ani şi care se confruntă cu o realitate a preţurilor mult diferită”, a declarat Mihai Trif.

Pentru a menține prețurile la un nivel accesibil, producătorii încearcă să optimizeze designul bijuteriilor și să reducă gramajul pieselor, fără a afecta aspectul final.

„Producătorii se orientează către realizarea unor piese mai uşoare ca gramaj (…) utilizând tehnologii care permit menţinerea volumului vizual şi a esteticii, dar cu un consum mai redus de metal preţios”, a explicat reprezentantul industriei.

O altă tendință este diversificarea aliajelor, inclusiv utilizarea aurului de 9K, o variantă mai accesibilă pentru clienți.

Problemele din piață: concurență neloială și lacune legislative

Pe lângă scumpirea metalelor prețioase, industria bijuteriilor se confruntă și cu alte dificultăți.

Unul dintre problemele semnalate de producători este modul în care sunt realizate tranzacțiile cu „aur vechi”.

Potrivit lui Mihai Trif, bijuteriile declarate ca fiind cumpărate de la persoane fizice pot fi uneori folosite pentru a acoperi contabil produse noi provenite din surse ilegale.

„Bijuteriile declarate ca fiind achiziţionate de la populaţie pot servi uneori drept acoperire contabilă pentru produse noi, provenite din traficul ilicit”, a avertizat acesta.

Un alt aspect problematic îl reprezintă diferențele de taxare dintre producători și comercianții care vând produse în regim „second hand”.

„Spre deosebire de un producător care plăteşte TVA la preţul întreg de vânzare, un operator care utilizează regimul ‘second hand’ plăteşte TVA doar la marja de profit”, a explicat Mihai Trif.

Perspectivele pieței în 2026

Evoluția pieței bijuteriilor din România depinde în mare măsură de evoluția prețurilor aurului și argintului pe piețele internaționale.

Reprezentanții industriei avertizează că, dacă volatilitatea metalelor prețioase va continua, perioada dificilă pentru comercianți și producători ar putea să se prelungească.

„Dacă evoluţia metalelor preţioase va urma panta ascendentă agresivă din 2025, ne aşteptăm la o prelungire a perioadei dificile pentru operatorii care se confruntă deja cu o scădere a volumului de vânzări”, a declarat Mihai Trif.

În același timp, acesta a avertizat că presiunile economice ar putea duce la creșterea activităților ilegale din domeniu.