Sondaj INSCOP: două treimi dintre români vor o vârstă minimă pentru accesul minorilor la rețelele sociale

Dezbaterea privind impactul rețelelor sociale asupra copiilor și adolescenților capătă tot mai multă amploare în societatea românească. Potrivit celui mai recent barometru realizat de INSCOP Research, la comanda platformei Informat.ro, o proporție semnificativă a populației susține introducerea unei vârste minime legale pentru accesul minorilor în mediul online. Studiul evidențiază, totodată, diferențe de opinie între diverse categorii socio-demografice, precum și percepții distincte privind grupurile vulnerabile în utilizarea rețelelor sociale.

Sprijin larg pentru stabilirea unei vârste minime legale

Datele cercetării arată că 65,4% dintre români sunt total de acord cu instituirea unei limite de vârstă pentru accesul minorilor la rețelele sociale. Alți 16,7% declară că sunt oarecum de acord cu o astfel de măsură, în timp ce 3,6% se poziționează oarecum împotrivă, iar 12,2% o resping complet. Un procent de 2,1% dintre respondenți nu au oferit un răspuns.

Sprijinul pentru reglementare este mai ridicat în rândul persoanelor cu studii superioare, al celor cu vârste între 30 și 44 de ani și al locuitorilor din marile orașe. În schimb, opoziția față de introducerea unei vârste minime apare mai frecvent în rândul persoanelor cu educație primară sau al celor care locuiesc în Capitală.

Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, consideră că nivelul ridicat de susținere pentru o astfel de intervenție reflectă o legitimitate socială solidă a ideii de reglementare. Potrivit acestuia, societatea românească percepe tot mai clar necesitatea protejării minorilor în spațiul digital, chiar dacă nu există încă un consens asupra pragului exact de vârstă.

15:25, 15.03.2026 • NECONVENTIONAL

Proces fără precedent în SUA: O tânără spune că rețelele sociale i-au distrus copilăria și i-au afectat sănătatea mintală

15:27, 20.02.2026 • ACTUALITATE

Avocatul Poporului spune „nu” răspunderii penale de la 12 ani. „Sub 14 ani nu există discernământ”

Divergențe privind vârsta potrivită pentru acces

În rândul celor care susțin introducerea unei limite legale, opiniile sunt împărțite în privința vârstei optime. Aproximativ 27,7% consideră că accesul ar trebui permis abia de la 16 ani, aceasta fiind cea mai frecvent indicată opțiune. Alte 17,2% dintre persoane cred că pragul ar trebui stabilit la 18 ani, în timp ce 16,6% susțin vârsta de 14 ani. Un procent mai redus, de 8,3%, optează pentru limita de 15 ani.

Preferința pentru pragul de 16 ani este mai accentuată în rândul angajaților din mediul privat, al persoanelor cu studii superioare și al locuitorilor din București. În schimb, ideea unei limite de 18 ani este susținută mai ales de persoanele vârstnice și de cele cu un nivel redus de educație.

Tinerii sub 30 de ani, precum și angajații din sectorul public, tind să adopte o poziție mai permisivă, considerând că accesul ar putea fi permis începând cu vârsta de 14 ani.

Minorii, percepuți drept cel mai vulnerabil grup

Cercetarea evidențiază și percepția generală asupra vulnerabilității în mediul digital. Aproape jumătate dintre respondenți, respectiv 48,6%, consideră că minorii sunt categoria cea mai expusă riscurilor asociate utilizării rețelelor sociale.

Alți 26,2% apreciază că întreaga populație este vulnerabilă în fața influențelor mediului online, în timp ce 12,1% indică persoanele vârstnice drept grupul cel mai afectat. Un procent de 8,1% menționează persoanele cu studii primare, iar 1,1% identifică alte categorii. Ponderea celor care nu au oferit un răspuns este de 3,9%.

Percepția că minorii sunt cei mai vulnerabili este mai frecvent întâlnită în rândul tinerilor, al persoanelor cu studii superioare și al locuitorilor din mediul urban. În schimb, opinia potrivit căreia întreaga populație ar fi expusă riscurilor digitale apare mai des în rândul persoanelor cu educație primară.

Metodologia sondajului

Barometrul Informat.ro – INSCOP Research este o cercetare de opinie realizată lunar, având ca obiectiv aducerea în atenția publicului a unor teme relevante pentru societate și politicile publice. Ediția din martie 2026 a fost realizată în perioada 2-6 martie, pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația adultă neinstituționalizată a României.

Datele au fost colectate prin interviuri telefonice, utilizând metoda CATI, iar marja maximă de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Studiul urmărește să contribuie la stimularea dezbaterilor publice și la fundamentarea deciziilor privind reglementarea mediului digital.