Statele din Golf cer ONU autorizarea folosirii forței pentru eliberarea Strâmtorii Ormuz

Blocarea uneia dintre cele mai importante rute maritime din lume a adus comunitatea internațională în pragul unei decizii cu miză majoră. În timp ce traficul prin Strâmtoarea Ormuz este aproape paralizat, presiunea asupra Consiliul de Securitate al ONU crește, după ce statele din Golf au cerut autorizarea utilizării forței pentru redeschiderea coridorului strategic.

Apel oficial pentru intervenție

Secretarul general al Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG), Jassem Al-Budaiwi, a solicitat în mod explicit Națiunilor Unite să ia măsuri decisive pentru a restabili libertatea de navigație în zonă.

Potrivit acestuia, Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz, împiedicând navele comerciale și petrolierele să tranziteze liber și impunând condiții selective pentru acces. Situația afectează direct fluxurile globale de energie și comerț.

„Facem apel la Consiliul de Securitate să își asume pe deplin responsabilitățile și să ia toate măsurile necesare pentru a proteja coridoarele maritime”, a declarat oficialul, la New York.

08:59 • ECONOMIE

Conflictul cu Iranul lovește indirect România: avertisment privind scumpiri la energie și produse de bază

Exclusiv

22:40, 28.02.2026 • Puterea Tv

Muncesc, dar nu le ajung banii: paradoxul refugiaților ucraineni din România

Organizația pe care o reprezintă reunește state cheie din regiune, inclusiv Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Qatar, Kuweit și Oman.

Proiect de rezoluție și negocieri tensionate

În paralel, cei 15 membri ai Consiliul de Securitate al ONU discută de mai bine de zece zile un proiect de rezoluție propus de Bahrain, care ar permite utilizarea forței pentru eliberarea Strâmtorii Ormuz.

Inițiativa este susținută de Statele Unite ale Americii, însă nu beneficiază de consens la nivel internațional.

Citeşte şi: Emiratele Arabe împing lumea spre conflict. Presiune pentru intervenție militară în Strâmtoarea Ormuz

Ultima versiune a documentului, revizuită de mai multe ori, introduce o formulare menită să atenueze temerile privind o escaladare militară. Astfel, utilizarea forței ar fi limitată la acțiuni „defensive”, destinate exclusiv protejării navelor și asigurării siguranței maritime.

Această modificare nu exista în forma inițială a rezoluției și reprezintă un compromis pentru a convinge statele reticente.

Rezerve din partea marilor puteri

Chiar și cu aceste ajustări, opoziția unor membri permanenți ai Consiliului rămâne fermă. China și Rusia, ambele cu drept de veto, au exprimat îngrijorări serioase privind legitimitatea unei intervenții militare.

Ambasadorul chinez Fu Cong a avertizat că autorizarea utilizării forței ar putea legitima acțiuni „ilegale și nediscriminatorii”, generând o escaladare suplimentară a conflictului.

La rândul său, Moscova, aliat tradițional al Teheranului, a catalogat proiectul drept „părtinitor”, sugerând că acesta favorizează o anumită agendă geopolitică.

Pe de altă parte, poziția europeană nu este nici ea unitară. Președintele Franța, Emmanuel Macron, și-a exprimat scepticismul față de ideea unei operațiuni militare de „eliberare” a strâmtorii, pe care a calificat-o drept „nerealistă”.

Vot amânat în ultimul moment

Deși votul asupra rezoluției era programat inițial pentru vineri dimineață, acesta a fost amânat pe termen nedeterminat.

Surse diplomatice citate de AFP au indicat drept motiv oficial faptul că ziua respectivă coincide cu Vinerea Mare, când activitatea ONU este redusă. Totuși, acest calendar era cunoscut încă de la stabilirea inițială a votului, ceea ce a alimentat speculațiile privind existența unor blocaje politice mai profunde.

Amânarea sugerează dificultatea obținerii unui consens într-un dosar extrem de sensibil, cu implicații globale.

Miza economică globală

Blocarea Strâmtorii Ormuz are deja consecințe majore asupra piețelor internaționale. Aproximativ o cincime din producția mondială de petrol tranzitează în mod obișnuit această rută, alături de cantități semnificative de gaze naturale lichefiate.

În contextul conflictului declanșat la 28 februarie, în urma atacurilor lansate de Israel și Statele Unite ale Americii asupra Iranului, restricționarea traficului maritim a dus la creșteri rapide ale prețurilor hidrocarburilor la nivel global.

Ministrul de Externe al Bahrain, Abdullatif bin Rashid Al Zayani, a subliniat că adoptarea rezoluției ar reprezenta un semnal de unitate al comunității internaționale în fața amenințărilor la adresa securității energetice și a comerțului global.

În lipsa unei soluții rapide, presiunile asupra piețelor ar putea continua, cu efecte în lanț asupra economiilor dependente de importurile de energie și asupra costurilor de transport la nivel mondial.