Descoperire revoluţionară. Cum poate moartea celulară să ajute atât sistemul imunitar, cât și virusurile

Un mecanism biologic considerat până de curând simplu și lipsit de complexitate se dovedește a fi mult mai sofisticat decât se credea. Cercetătorii au descoperit că celulele nu își încheie complet rolul în organism în momentul morții, ci continuă să transmită semnale care pot influența atât sistemul imunitar, cât și modul în care se răspândesc infecțiile virale.

Descoperirea, publicată în revista Nature Communications, aduce în prim-plan un concept nou, denumit de specialiști „amprenta morții”, care descrie urmele biologice lăsate de celulele aflate în proces de autodistrugere.

Un proces organizat, nu întâmplător

În organismul uman, miliarde de celule mor zilnic, fiind eliminate prin procese bine reglate. Până recent, se credea că această descompunere are loc relativ simplu, fără un rol activ după moartea celulară.

Noul studiu arată însă că moartea celulară este un proces strict organizat, în care fiecare etapă are o funcție clară. În timpul autodistrugerii, celulele își modifică forma, se desprind de țesuturile înconjurătoare și lasă în urmă un tip specific de reziduuri biologice.

06:30, 15.03.2026 • ACTUALITATE

Un simptom ignorat de mulți stăpâni poate indica afecțiuni grave la animalele de companie

Aceste reziduuri formează ceea ce cercetătorii numesc „amprenta morții”, un semnal care nu fusese identificat până acum și care joacă un rol esențial în modul în care organismul gestionează resturile celulare.

Veziculele care marchează locul morții celulare

Elementul central al acestei descoperiri îl reprezintă un tip nou de vezicule extracelulare, denumite F-ApoEVs. Acestea sunt particule microscopice eliberate de celule, care conțin proteine, lipide, ADN și ARN.

Rolul lor este de a marca locul în care o celulă a murit și de a transmite semnale către sistemul imunitar. Practic, aceste vezicule funcționează ca un ghid pentru celulele imune, indicând unde trebuie să intervină pentru a elimina resturile celulare.

Acest mecanism este esențial pentru prevenirea inflamației și pentru menținerea echilibrului în organism. Eliminarea rapidă a fragmentelor celulare împiedică acumularea acestora, fenomen care ar putea duce la apariția unor afecțiuni autoimune.

Cum pot virusurile exploata „amprenta morții”

Deși acest sistem este conceput pentru a ajuta organismul, cercetătorii au observat și un efect neașteptat. În anumite condiții, virusurile pot folosi acest mecanism în avantajul lor. Testele de laborator au arătat că, atunci când celulele aflate în proces de autodistrugere sunt infectate, de exemplu, cu virusul gripal, particulele virale se pot ascunde în interiorul acestor vezicule.

Astfel, virusurile reușesc să „călătorească” către alte celule fără a fi detectate imediat de sistemul imunitar. Acest mecanism ar putea explica modul în care unele infecții se răspândesc mai rapid în organism. Descoperirea oferă o perspectivă nouă asupra relației dintre moartea celulară și evoluția bolilor infecțioase, sugerând că procesele considerate defensive pot fi uneori deturnate de agenții patogeni.

Implicații pentru bolile autoimune

Pe lângă rolul în infecții, „amprenta morții” are implicații importante și în cazul bolilor autoimune. Organismul trebuie să elimine eficient resturile celulare pentru a preveni reacții imune anormale. Dacă acest proces nu funcționează corect, fragmentele celulare se pot acumula și pot declanșa inflamații sau boli precum lupusul eritematos sistemic.

Cercetătorii au observat că veziculele F-ApoEV sunt, în mod normal, eliminate rapid din zona în care a avut loc moartea celulară, ceea ce arată că organismul dispune de mecanisme eficiente de curățare. Acest aspect subliniază importanța comunicării dintre celule pentru menținerea sănătății și prevenirea unor afecțiuni complexe.

O nouă direcție în cercetarea medicală

Profesorul Ivan Poon, unul dintre autorii studiului și director al Research Centre for Extracellular Vesicles, a explicat că descoperirea schimbă modul în care este înțeleasă moartea celulară.

Potrivit acestuia, procesul nu este unul haotic, ci implică etape bine definite, fiecare contribuind la descompunerea eficientă a celulelor și la eliminarea lor de către sistemul imunitar. La rândul său, coautoarea studiului, dr. Georgia Atkin-Smith, a subliniat că rezultatele arată că celulele pot continua să transmită semnale chiar și după moarte, influențând activitatea sistemului imunitar.

Cercetătorii consideră că înțelegerea detaliată a acestor mecanisme ar putea deschide noi direcții în dezvoltarea tratamentelor, atât pentru bolile infecțioase, cât și pentru cele autoimune.