Marea resetare a datoriilor: Cum plănuiește statul să scoată mii de români din menghina executărilor silite

Românii aflați în pragul colapsului financiar ar putea beneficia de condiții mult mai blânde pentru accesarea procedurii de insolvență a persoanelor fizice. Un proiect de act normativ vizează modificarea Legii nr. 151/2015 pentru a elimina blocajele care au făcut ca, în ultimii opt ani, acest mecanism să rămână aproape nefolosit. Printre cele mai importante schimbări se numără reducerea datoriilor minime necesare pentru a cere protecția legii și interdicția de a mai vinde la licitație singura locuință a unei familii, dacă aceasta respectă standardele minime de trai.

A crescut salariul minim, au crescut și datoriile

De la intrarea în vigoare a legislației actuale, creșterea constantă a salariului minim pe economie a produs un efect neașteptat: a ridicat ștacheta datoriilor atât de mult încât persoanele cu venituri mici nu mai pot intra în insolvență. În prezent, pragul este de 15 salarii minime, însă inițiatorii proiectului propun scăderea acestuia la 10 salarii minime brute.

Această măsură este fundamentată pe realitatea că mulți debitori nu au venituri care să le permită contractarea unor datorii foarte mari, dar se află totuși într-un impas real. Prin această scădere, legea devine un instrument de prevenție, oferind șansa unei eșalonări înainte ca situația financiară să devină iremediabilă.

Locuința familiei nu mai poate fi urmărită silit

O noutate majoră în textul propus este includerea locuinței familiei în categoria bunurilor care nu pot fi urmărite silit. Această protecție se aplică dacă imobilul este singura proprietate a debitorului și dacă acesta nu depășește standardele minime de suprafață stabilite prin Legea locuinței.

Practica de până acum a arătat că executarea silită a locuinței de către creditori, adesea la prețuri mult sub valoarea de piață, nu face decât să marginalizeze social debitorul. O familie rămasă fără casă are șanse minime de a mai achita restul datoriilor, din cauza costurilor suplimentare cu chiria și mutarea. Noul proiect pune accent pe utilizarea veniturilor lunare pentru plata eșalonată a creanțelor pe o perioadă de cinci sau șase ani, permițând debitorului să își salveze singurul bun imobil.

Soluții pentru micii antreprenori și eliminarea conflictelor de interese

Proiectul aliniază legislația națională cu normele europene și permite persoanelor fizice care au și datorii profesionale să acceseze o singură procedură de insolvență. Până acum, cei care administrau mici afaceri și garantau creditele cu averea proprie erau blocați într-un vid legislativ care nu le oferea nicio cale reală de descărcare de datorii.

Totodată, actul normativ elimină posibilitatea ca un executor judecătoresc care a început deja o executare silită să fie numit automat administrator al procedurii de insolvență. Această schimbare vizează eliminarea oricărui potențial conflict de interese și asigură o relație mai echilibrată între debitor și persoana care îi gestionează planul de rambursare.

Sancțiuni pentru blocajele administrative

Această reformă legislativă atacă direct una dintre cele mai mari probleme ale procedurilor actuale: zidul de tăcere ridicat de bănci, primării sau alte entități atunci când li se solicită date despre situația unui datornic. În prezent, legea este aproape neputincioasă dacă o instituție pur și simplu ignoră cererile debitorului sau ale comisiei de insolvență, fără a cere bani în schimb. Noua reglementare transformă această pasivitate în contravenție gravă, eliminând portița legală care permitea blocarea dosarelor prin nepăsare administrativă.

Iată pilonii pe care se sprijină aceste noi măsuri de constrângere:

Responsabilizarea instituțiilor publice și private

Dacă până acum sancțiunile vizau doar cazurile de șantaj administrativ — adică situația în care o instituție refuza un act până când nu i se plătea o restanță — proiectul actual extinde răspunderea asupra oricărei forme de refuz. Orice persoană fizică sau juridică ce deține evidențe despre veniturile, bunurile sau datoriile unui cetățean are obligația legală de a furniza dovezi la cererea comisiei de insolvență, a administratorului sau a lichidatorului. Această obligație nu mai este opțională, iar tăcerea nu mai este gratuită.

Amenzi pentru eliminarea întârzierilor

Pentru a descuraja termenele de răspuns care se întind pe luni de zile, actul normativ menține și întărește regimul amenzilor, care pot ajunge până la 10.000 de lei. Mesajul este clar: costul amenzii trebuie să fie mai mare decât confortul de a ignora o solicitare. Această măsură este esențială pentru a asigura fluxul rapid al informațiilor către dosar, astfel încât administratorul procedurii să poată întocmi tabelul de creanțe și planul de rambursare fără a aștepta confirmări care nu mai vin.

Acces garantat la probele necesare

Un alt aspect crucial al noilor sancțiuni este protejarea dreptului debitorului de a-și construi dosarul. Proiectul recunoaște că, fără acces la propriile date financiare, un cetățean este privat de dreptul la o a doua șansă. Prin pedepsirea refuzului de a elibera documente, legea forțează transparența totală din partea creditorilor și a autorităților statului. Această schimbare mută puterea din mâna instituțiilor care dețin informația în mâna celor care trebuie să aplice legea, garantând că nicio procedură de insolvență nu mai poate fi sabotată prin simpla lipsă de cooperare.

.