Putin schimbă placa: războiul din Ucraina ar fi pornit de la normele fitosanitare ale UE

Vladimir Putin a schimbat nuanța discursului oficial al Kremlinului despre Ucraina și Occident. După ani în care Moscova a susținut că adevărata „linie roșie” este aderarea Kievului la NATO, liderul rus a declarat acum că totul ar fi pornit încă din momentul în care Ucraina a încercat să se apropie de Uniunea Europeană. Declarația a fost făcută sâmbătă, după parada de Ziua Victoriei de la Moscova, și introduce un nou argument în justificarea războiului dus de Rusia în Ucraina.

Putin invocă normele UE și piața rusă

În discursul său, Vladimir Putin a afirmat că Rusia ar fi început să își exprime îngrijorările încă din perioada în care Ucraina negocia apropierea de Uniunea Europeană. Potrivit acestuia, problema ar fi fost reprezentată de diferențele dintre normele fitosanitare europene și cele rusești.

„Înţelegeţi, totuşi, că acum trăim tot ce se întâmplă pe frontul ucrainean. Dar de unde a început totul? De la retragerea sau încercarea Ucrainei de a adera la UE. A fost doar prima etapă”, a spus liderul de la Kremlin.

Putin a susținut că Moscova ar fi avertizat atunci Bruxelles-ul că standardele europene sunt incompatibile cu cele din Rusia și că produsele din Uniunea Europeană ar fi putut intra pe piața rusă prin Ucraina, în condițiile în care cele două țări aveau granițe deschise și o zonă de liber schimb.

„Normele fitosanitare sunt absolut diferite în ţările voastre, în Uniunea Europeană, şi în Rusia. Apropo, la noi normele fitosanitare sunt mult mai stricte”, a declarat liderul rus.

Afirmația vine în contradicție cu mesajele transmise în ultimii ani de Kremlin, care susținea că Rusia nu se opune aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, ci exclusiv integrării în NATO.

Rolul lui Ianukovici în versiunea Kremlinului

În aceeași intervenție, Vladimir Putin l-a invocat pe fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici, lider prorus înlăturat de la putere după protestele Euromaidan din 2014.

Potrivit lui Putin, Ianukovici ar fi ajuns la concluzia că apropierea rapidă de Uniunea Europeană ar provoca pierderi economice importante pentru Ucraina. Liderul rus a susținut că fostul președinte ucrainean nu ar fi renunțat complet la ideea integrării europene, ci doar ar fi cerut o reevaluare a condițiilor.

„El a spus că trebuie să revină asupra acestui subiect, să analizeze totul”, a afirmat Putin.

Liderul rus a continuat prezentând o versiune a evenimentelor în care decizia lui Ianukovici de a amâna semnarea acordului cu UE ar fi fost urmată de protestele din Piața Maidan, apoi de criza din Crimeea și conflictul militar din estul Ucrainei.

„Toate acestea au dus apoi la lovitura de stat, la criza din Crimeea, la poziţia sud-estului Ucrainei şi la acţiuni militare”, a spus Putin.

Kremlinul a folosit constant termenul de „lovitură de stat” pentru a descrie revolta populară din 2014 care a dus la plecarea lui Ianukovici din Ucraina, deși protestele au fost susținute de milioane de ucraineni care cereau apropierea de Occident și combaterea corupției.

NATO, argumentul central al Moscovei înainte de război

Până acum, principala justificare invocată de Rusia pentru tensiunile cu Ucraina și Occidentul a fost extinderea NATO spre est.

Încă din 2008, la summitul NATO de la București, Vladimir Putin s-a opus public posibilității ca Ucraina și Georgia să devină membre ale alianței. Moscova a susținut în repetate rânduri că apropierea infrastructurii militare NATO de granițele ruse reprezintă o amenințare directă la adresa securității sale.

În 2014, după schimbarea de putere de la Kiev, Rusia a anexat unilateral peninsula Crimeea, mișcare condamnată de comunitatea internațională și nerecunoscută de majoritatea statelor occidentale.

Înaintea invaziei pe scară largă lansate în februarie 2022, Kremlinul a cerut Statelor Unite și NATO retragerea alianței la „aliniamentul din 1997”. Cererea ar fi însemnat, practic, eliminarea trupelor și echipamentelor NATO din statele care au aderat după acel an, inclusiv România, Bulgaria și țările baltice.

O astfel de variantă ar fi redus drastic garanțiile de securitate pentru flancul estic al NATO și ar fi transformat regiunea într-o zonă tampon între Rusia și Occident.

Ce spune acum Rusia despre UE și Ucraina

Declarațiile lui Putin apar într-un moment în care negocierile și discuțiile internaționale privind un posibil armistițiu sau o eventuală încheiere a războiului continuă la nivel diplomatic.

După tentativele administrației Trump de a media conflictul dintre Rusia și Ucraina, una dintre condițiile formulate de Moscova a rămas blocarea definitivă a aderării Ucrainei la NATO. În schimb, Kremlinul transmisese până acum că nu are obiecții majore față de integrarea europeană a Kievului.

Noua declarație a liderului rus marchează însă o schimbare de ton și sugerează că Moscova încearcă să rescrie retrospectiv originile conflictului, mutând accentul de pe NATO și securitatea militară pe relația economică și politică dintre Ucraina și Uniunea Europeană.