Telefonul, noua sursă de stres pentru români: 67% au ratat momente importante din cauza tehnologiei
Un telefon descărcat, o fotografie ratată sau un ecran spart nu mai sunt simple inconveniente pentru mulți români. Într-o perioadă în care telefonul mobil a devenit principalul instrument de comunicare, divertisment și stocare a amintirilor, problemele tehnice generează tot mai des stres, anxietate și frustrare.
Un studiu realizat de Cult Market Research pentru HONOR arată că 67% dintre români au ratat cel puțin un moment important pentru că telefonul nu a reacționat suficient de rapid sau nu a funcționat corespunzător. Cercetarea, realizată pe un eșantion național de 400 de persoane cu vârste între 18 și 50 de ani, scoate în evidență cât de dependentă a devenit relația oamenilor cu dispozitivele mobile și cât de puternic influențează acestea viața de zi cu zi.
Fotografiile ratate au devenit sursă de frustrare
Pentru mulți români, telefonul este principalul mijloc prin care încearcă să surprindă momente importante din viața personală. Totuși, aproape jumătate dintre respondenți spun că ratează de cel puțin patru până la șase ori pe săptămână o fotografie sau un videoclip important pentru că dispozitivul nu reacționează suficient de rapid.
Fenomenul este mai frecvent în rândul femeilor și al tinerilor din Generația Z. În același timp, 35% dintre respondenți spun că se simt frustrați sau foarte frustrați atunci când pierd astfel de momente. Studiul arată că motivele diferă în funcție de vârstă și gen.
Cel mai des invocat motiv este faptul că utilizatorii nu sunt pregătiți la timp pentru a face fotografia sau filmarea dorită, situație menționată de 27% dintre participanți. Alți 16% spun că imaginile ies neclare, iar același procent recunoaște că pierde timp încercând să obțină „poza perfectă”. Femeile tind să fie mai afectate de perfecționismul legat de fotografie, în timp ce bărbații indică mai des limitările tehnice ale dispozitivelor.
Tinerii din Generația Z afirmă, în schimb, că problema principală este viteza cu care trebuie surprins momentul.
Ce le este cel mai greu românilor să fotografieze
Cele mai dificile subiecte pentru utilizatori sunt cele aflate în mișcare. 43% dintre respondenți spun că peisajele surprinse din mers sunt cele mai greu de fotografiat. Pe locul al doilea se află copiii, menționați de 38% dintre participanți, iar animalele de companie ocupă poziția a treia, cu 26%.
Diferențele dintre generații sunt și aici evidente. Tinerii se confruntă mai des cu probleme legate de iluminarea slabă, în timp ce adulții spun că mișcarea rapidă a subiecților este principala provocare.
Aproape toți românii au avut incidente cu telefonul
Studiul arată că relația tensionată cu telefonul nu se limitează la fotografii ratate. 82% dintre respondenți au avut cel puțin un incident cu dispozitivul în ultimii doi ani. Cel mai frecvent este scăparea telefonului, experiență raportată de 79% dintre participanți. Alți 25% spun că și-au lovit dispozitivul, iar 24% au trecut prin situația unui ecran spart.
Femeile scapă mai des telefonul, în timp ce bărbații și tinerii din Generația Z sunt cei care sparg mai frecvent ecranul. Generația X este categoria care a raportat cele mai multe incidente repetate. Pentru majoritatea românilor, defectarea telefonului a devenit o sursă reală de stres. 67% dintre respondenți spun că stricarea dispozitivului reprezintă o problemă importantă sau foarte importantă în viața de zi cu zi.
Teama cea mai mare: pierderea datelor
Interesant este că principala grijă a utilizatorilor nu este costul reparațiilor. 34% dintre români spun că cea mai mare sursă de stres este pierderea datelor personale stocate pe telefon. Abia după această problemă vin defectarea aparatului în sine, menționată de 27% dintre respondenți, și epuizarea bateriei, indicată de 22%. În cazul unui ecran spart, românii sunt împărțiți aproape perfect între două opțiuni.
37% spun că ar prefera să cumpere un telefon nou, în timp ce același procent afirmă că decizia depinde de costul reparației. Doar 26% spun că ar opta clar pentru repararea dispozitivului.
Tinerii între 18 și 24 de ani sunt cei mai dispuși să își repare telefonul, în timp ce persoanele de peste 25 de ani și femeile preferă mai des înlocuirea completă.
Bateria, noua sursă de anxietate zilnică
Nivelul bateriei a devenit un indicator constant al confortului psihologic pentru mulți utilizatori. 57% dintre respondenți spun că verifică bateria de mai multe ori pe zi. Mai mult, 12% recunosc că verifică nivelul bateriei de mai multe ori pe oră. Niciun participant la studiu nu a declarat că nu își verifică niciodată bateria.
Anxietatea apare surprinzător de devreme. 35% dintre români spun că încep să se îngrijoreze atunci când bateria scade sub 30%, iar 34% devin anxioși când nivelul ajunge sub 20%. Bărbații și adulții cu vârste între 25 și 50 de ani sunt mai sensibili la scăderea timpurie a bateriei, în timp ce femeile și tinerii tolerează niveluri mai mici înainte să reacționeze. Totodată, 61% dintre respondenți afirmă că o încărcare completă în 15-20 de minute le-ar reduce semnificativ stresul zilnic. Impactul este resimțit mai puternic în rândul femeilor și al persoanelor între 35 și 50 de ani.
Inteligența artificială și telefoanele pliabile
Studiul a analizat și percepția românilor asupra noilor tehnologii integrate în telefoane. 60% dintre participanți consideră utile funcțiile bazate pe inteligență artificială, mai ales pentru economisirea timpului. Cele mai receptive categorii sunt femeile și persoanele între 35 și 50 de ani, unde nivelul de aprobare ajunge la 69%. Generația Z este însă mult mai sceptică, doar 44% dintre tineri spunând că aceste funcții sunt cu adevărat utile.
În ceea ce privește telefoanele pliabile, principala problemă rămâne lipsa de încredere în rezistența lor. 30% dintre respondenți consideră aceste dispozitive fragile, mai ales din cauza ecranului și a balamalei. Alți 19% spun că prețurile sunt prea mari, iar 15% se tem că telefoanele pliabile nu vor rezista pe termen lung. Doar 5% dintre participanți au declarat că nu au nicio îngrijorare legată de aceste dispozitive.
Studiul a fost realizat în perioada 29 aprilie – 4 mai 2026.