Kovesi anunță dosare grele în România: „persoane expuse politic”, funcții înalte și anchete care pot ajunge la rechizitoriu

Laura Codruța Kovesi a reapărut în spațiul public cu un mesaj care, în România, produce inevitabil foșnet prin birourile unde se țin telefoanele pe silent. Șefa Parchetului European spune că EPPO are în lucru investigații „extrem de interesante” legate de România, care vizează persoane cu funcții importante în instituții ale statului, unele posibil expuse politic.

Formula este prudentă, dar suficient de apăsată cât să transmită că nu vorbim despre pești mici, prinși cu o factură rătăcită și un pix decontat aiurea.

Kovesi a spus că sunt anchetate persoane cu „funcții mai înalte” în diverse instituții românești și că, în unele cazuri, s-ar putea ajunge la rechizitoriu.

Totuși, a lăsat deschisă și varianta inversă: unele dosare pot să nu adune suficiente elemente.

România, prinsă din afară

Un detaliu important din declarațiile ei este modul în care EPPO ajunge la unele dosare românești.

Kovesi spune că au existat cauze deschise în România, pe TVA sau fraude cu fonduri europene, pornite din informații venite de la colegi din alte state membre.

Asta arată prost pentru autoritățile române.

Dacă fraudele făcute aici sunt sesizate mai întâi din afară, avem trei variante, toate proaste: instituțiile românești nu știu ce se întâmplă, văd și nu raportează, sau pur și simplu nu le pasă.

Poliție, ANAF, autorități de management — toate intră în această întrebare incomodă.

Pfizergate, spre final

Kovesi a vorbit și despre dosarul Pfizergate, legat de achiziția vaccinurilor anti-COVID și de posibilele schimburi de mesaje dintre Ursula von der Leyen și reprezentanții Pfizer.

Ancheta este instrumentată în Belgia și supravegheată de o cameră permanentă din care Kovesi nu face parte.

Șefa EPPO spune că speră ca dosarul să fie închis în acest an, înainte de finalul mandatului ei, care expiră în octombrie.

A explicat întârzierea prin complexitatea cauzei, numărul mare de audieri, rapoarte și probe administrate.

Important, spune ea, este ca ancheta să verifice toate acuzațiile, nu să ofere publicului un final rapid, dar incomplet.

Legea egală, măcar la Bruxelles

Kovesi insistă asupra unui principiu simplu:

Parchetul European trebuie să arate că legea se aplică la fel tuturor, indiferent că persoana investigată este președinte al Comisiei Europene, parlamentar, ministru sau funcționar obișnuit.

Aici apare diferența esențială față de multe reflexe locale.

În România, prea des, funcția înaltă devine scut, nu responsabilitate.

În logica EPPO, cel puțin declarativ, funcția înaltă nu te scoate din anchetă, ci te așază sub o lumină și mai puternică.

Politicienii nu iubesc Parchetul European

Kovesi spune direct că EPPO este iubit de cetățenii onești și detestat de mulți politicieni.

Exemplele date din Grecia, Croația sau Bulgaria arată că, atunci când anchetele ating miniștri, parlamentari sau birouri importante, apar brusc reorganizări, blocaje, ezitări și polițiști care, miraculos, nu mai intră unde trebuie.

Pentru România, semnalul este limpede: urmează dosare sensibile, probabil cu nume grele.

Iar dacă EPPO va ajunge la rechizitorii, nu vom mai discuta doar despre fraude cu fonduri europene, ci despre anatomia reală a influenței din statul român.

Exact locul unde, de obicei, lumina se aprinde greu și se stinge suspect de repede.

Cămara cu șobolani despre care vorbea Ilie Bolojan.