Radu-Ioan Mogoș, noul consilier tehnic al unui președinte matematician

Președintele Nicușor Dan a semnat decretul de numire a lui Radu-Ioan Mogoș în funcția de consilier de stat. Informația vine într-un moment în care Administrația Prezidențială pare să-și completeze echipa cu oameni mai apropiați de zona tehnică, economică și digitală decât de politica veche, cu rever larg și reflex de partid.

Radu-Ioan Mogoș este conferențiar universitar la Academia de Studii Economice din București, în zona Cibernetică, Statistică și Informatică Economică.

Profilul său academic indică un traseu construit în jurul sistemelor informatice economice, inteligenței artificiale, programării, data mining-ului, e-learningului și managementului cunoașterii.

În profilul ORCID, el apare ca asociat ASE din 2006 și ca autor sau coautor în numeroase lucrări academice, cu teme care merg de la inteligență artificială și educație digitală până la telemuncă, economie circulară și analiză de date.

Nu vorbim, deci, despre un comunicator politic de campanie, ci despre un om din zona aceea mai puțin spectaculoasă public, dar tot mai importantă:

infrastructura digitală a statului, analiza economică, datele, modelele, sistemele.

De ce acum?

Numirea are sens din cel puțin trei motive.

Primul ține de profilul lui Nicușor Dan.

Președintele vine el însuși din matematică, deci are reflexul de a căuta oameni care gândesc în sisteme, date și structuri.

Un consilier de stat cu expertiză în inteligență artificială și sisteme economice poate fi util într-o administrație care vrea să înțeleagă modernizarea statului ca proces real, nu ca afiș cu „digitalizare” lipit pe un ghișeu care încă mai cere dosare cu șină.

Al doilea motiv ține de momentul politic.

România are pe masă reforme grele:

PNRR, administrație, companii de stat, eficientizare bugetară, economie digitală, securitate cibernetică, educație tehnologică.

Toate aceste teme au nevoie de oameni care înțeleg mecanisme, nu doar sloganuri.

Al treilea motiv este chiar explozia inteligenței artificiale.

Statele care nu-și construiesc rapid competență internă în AI vor ajunge să cumpere soluții la cheie, fără să știe exact ce cumpără.

Iar statul român are deja un obicei vechi: plătește scump pentru sisteme pe care apoi nu le poate folosi cum trebuie.

Totuși:

Președintele nu conduce administrația, nu implementează digitalizarea, nu reformează ANAF-ul și nu coordonează sisteme informatice publice.

Poate doar să primească analize, să dea semnale și să împingă teme în dezbatere.

Deci numirea are sens doar dacă Mogoș devine un fel de traducător tehnic al Cotroceniului pe AI, date, digitalizare și economie; altfel, e încă o piesă simpatică pusă în vitrina prezidențială, lângă mileul constituțional.

O numire discretă, dar cu miză mare

Nu trebuie umflată artificial numirea.

Un consilier de stat nu schimbă singur administrația românească.

Nu vine cu bagheta magică, nu repară ANAF-ul peste noapte și nu învață statul român să nu mai piardă parolele în sertar.

Dar semnalul contează. Cotroceniul pare să aibă nevoie de oameni care pot traduce limbajul tehnologiei în decizie publică.

Iar Mogoș intră exact în această nișă: economie, informatică, AI, analiză de date.

Numirea lui arată că președinția încearcă să-și construiască o zonă de competență tehnică într-un stat care a vorbit ani întregi despre digitalizare ca despre o icoană făcătoare de minuni, dar a continuat să funcționeze ca o arhivă cu bec chior.

Adevărata întrebare nu este cine este Radu-Ioan Mogoș.

Întrebarea serioasă este dacă un astfel de profil va fi folosit cu adevărat.

Radu-Ioan Mogoș ar putea deveni încă o piesă decorativă într-un aparat administrativ care iubește experții doar până în clipa în care aceștia încep să explice lucruri incomode.