Amenzi-record în sistemul bancar: 710 milioane de euro, 10 bănci, acuzate că au manipulat ROBOR
Consiliul Concurenței a aplicat amenzi de 3,73 miliarde de lei – aproape 710 milioane de euro – către 10 bănci din România, acuzate că și-au coordonat comportamentul la stabilirea ROBOR. Decizia a fost luată în unanimitate și a declanșat imediat reacția Băncii Naționale, care respinge ideea unei manipulări și anunță că totul se va lămuri în instanță.
Ce a constatat Consiliul Concurenței
Autoritatea de concurență spune că băncile implicate în stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul. Au făcut schimb de informații confidențiale și strategice, mai ales legate de preț, în jurul nivelului ROBOR din procedura de fixing.
În mod normal, în această procedură cotațiile ferme ar trebui să fie independente. Concurența susține însă că băncile și-au aliniat cotațiile după cele ale rivalilor. Problema apare cu atât mai mult la maturitățile la 3, 6 și 12 luni, unde volumul tranzacțiilor reale este mic.
Decizia a fost adoptată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței. „Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele instituției. El a adăugat că dezbaterile publice ample dinaintea deciziei au creat confuzie și au făcut necesare clarificări.
Cum au fost împărțite cele 3,73 miliarde de lei în amenzi
Sancțiunile au fost stabilite pentru fiecare bancă în parte. Iată cuantumul lor:
- Banca Transilvania: 875,74 milioane lei
- Banca Comercială Română: 577,36 milioane lei
- Raiffeisen Bank România: 442,49 milioane lei
- UniCredit Bank: 431,03 milioane lei
- BRD-Groupe Société Générale: 412,47 milioane lei
- ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei
- CEC Bank: 332,98 milioane lei
- Exim Banca Românească: 96,49 milioane lei
- Libra Internet Bank: 45,86 milioane lei
- Intesa Sanpaolo România: 28,1 milioane lei
În plus, Banca Transilvania a mai primit 85,03 milioane lei pentru fapta realizată de OTP Bank România.
De ce contează ROBOR pentru românii cu credite
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare. Rezultatul procedurii de fixing intră în calculul dobânzilor la unele credite. Un nivel ridicat poate fi favorabil creditorilor, dar îi lovește direct pe debitorii ale căror contracte sunt legate de acest indice.
Indicele influențează dobânzile la creditele firmelor, inclusiv ale unor entități ale statului, precum autoritățile publice locale. Atinge și persoanele fizice cu credite luate înainte de 2019, care nu au cerut trecerea la IRCC.
Chirițoiu a subliniat că miza este uriașă tocmai din cauza volumului.
„Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale”, a punctat președintele Consiliului Concurenței.
Autoritatea amintește că instituții similare din Uniunea Europeană și din Statele Unite au aplicat amenzi pentru practici asemănătoare.
BNR respinge acuzațiile și anunță contestarea în instanță
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a transmis că decizia nu vizează regulamentul de tranzacționare agreat de instituție.
„În privința practicilor invocate de Consiliu, înțelegem că decizia va fi contestată în instanță și se va clarifica cu această ocazie”, a spus acesta la Digi24.
Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, a respins ideea unei înțelegeri între bănci. El a explicat că ROBOR a evoluat în ultimii 30 de ani în jurul ratei-cheie stabilite de banca centrală.
„Nu doar în România au crescut dobânzile, ci și în Cehia, Ungaria, Polonia. Dacă ne uităm la FED și BCE, peste tot dobânzile de piață au crescut. Nu cred că au manipulat bancherii centrali dobânzile”, a afirmat Popa.
Oficialul a avertizat că punerea sub semnul întrebării a modului în care BNR își exercită atribuțiile poate afecta independența instituției
„ROBOR-ul a crescut în mare parte pentru că Banca Națională a crescut dobânda-cheie în lupta cu inflația. Avem un mandat de stabilitate a prețurilor. Toate băncile centrale au crescut dobânzile răspunzând la presiuni inflaționiste (…) Aceasta este o superputere a băncii centrale, să stabilească dobânzile, pentru că doar așa putem contribui la stabilitatea prețurilor”, a spus oficialul.
Linia BNR fusese trasată încă din luna mai de guvernatorul Mugur Isărescu, care respinsese premisele anchetei.
Ce urmează pentru bănci după amenzile-record
Investigația a fost declanșată la sfârșitul anului 2022 și a parcurs toate etapele de analiză, inclusiv avizarea obligatorie în cadrul cooperării cu Comisia Europeană.
Băncile au la dispoziție 60 de zile de la primirea motivării pentru a prezenta planuri prin care să elimine practicile anticoncurențiale. Aceste planuri vor fi aprobate de Consiliul Concurenței.
Deciziile autorității sunt executorii, iar amenzile devin venit la bugetul de stat, fiind puse în aplicare de ANAF. Decizia poate fi atacată la Curtea de Apel în termen de 30 de zile de la comunicarea motivării.